Într-un interviu pentru PS News, analistul economic Petrișor Peiu spune că 2022 vine după doi ani definiți de mari dezechilibre. „ Pe de o parte, 2020 a fost anul pandemiei, în care corpul economiei „a hibernat” și am avut primul an în care economia s-a restrâns, după foarte mulți ani de creștere susținută. Pe de altă parte, 2021 ne-a adus a treia cea mai mare creștere de după 1990, așa cum nu am mai avut demult. Dar ne-a adus și explozia prețurilor la energie”, spune analistul economic.
Peiu atrage atenția că 2022 va fi anul în care economia și populația vor avea de-a face cu prețuri duble față de perioada pre-pandemie la electricitate și gaz, însă vor fi și mulți bani la dispoziție pentru investiții și dezvoltare datorită PNRR și sfârșitul cadrului financiar multianual 2014-2020.
Analistul economic amintește că, așa cum ni se cere de la Comisia Europeană și cum ni se sugerează prin raportul de țară de la OCDE, consolidarea fiscală rămâne principala așteptare de la administrația românească. „Acest lucru trebuie tradus astfel: vor trebui crescute veniturile bugetare și reduse cheltuielile bugetare. Ceea ce înseamnă că trebuie îmbunătățită colectarea taxelor și impozitelor, dar nu va putea fi ocolită nici creșterea anumitor tipuri de taxe”, spune Peiu.
Nu în ultimul rând, analistul economic este de părere că lupta împotriva inflației trebuie dusă pe două fronturi: pe de o parte, Banca Națională trebuie să devină mult mai curajoasă în a crește dobânda de politică monetară, care astăzi este la un nivel mult prea redus față de amploarea fenomenului general al creșterii prețurilor. Pe de altă parte, guvernul are la îndemână multe pârghii administrative pentru calmarea prețurilor din sectorul energetic.
Reporter: Cum arată tabloul macroeconomic al României la început de an? Care sunt principalele provocări, dar și oportunități pe care le vedeți în 2022?
Petrișor Peiu: 2022 vine după doi ani definiți de mari dezechilibre: pe de o parte, 2020 a fost anul pandemiei, în care corpul economiei „a hibernat” și am avut primul an în care economia s-a restrâns, după foarte mulți ani de creștere susținută. Pe de altă parte, 2021 ne-a adus a treia cea mai mare creștere de după 1990, așa cum nu am mai avut demult. Dar ne-a adus și explozia prețurilor la energie.
Din acest punct de vedere, 2022 va fi primul an normal de după pandemie, cu o creștere economică organică, naturală. Dar va fi și anul în care economia și populația vor avea de-a face cu prețuri duble față de perioada pre-pandemie la electricitate și gaz. Aceasta va fi cea mai mare provocare pentru 2022. Derivând din aceasta, vorbim de o inflație în creștere, care va eroda puternic puterea de cumpărare.
Deci, pe de o parte veniturile bugetare cresc din cauza inflației și a dividendelor companiilor energetice dar, pe de altă parte, crește presiunea pe cheltuielile statului, pentru că salariații și pensionarii vor creșteri de venituri pe măsura inflației, iar consumatorii de gaze și electricitate vor compensarea costurilor din ce în ce mai mari.
Cea mai mare oportunitate va fi suprapunerea, în același an, a două mari programe de finanțare a dezvoltării: PNRR și sfârșitul cadrului financiar multianual 2014-2020, caracterizat, în mod uzual, de cele mai mari rate de absorbție. Vom avea, deci, mulți bani la dispoziție pentru investiții și dezvoltare. Rămâne de văzut dacă vom avea inteligența să exploatăm această oportunitate.
Reporter: Care sunt predicțiile dvs. privind principalii indicatori economici pentru 2022?
Petrișor Peiu: Vom avea, fără îndoială, o creștere economică în jur de 4,5%, care nu va mai fi printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ci în jurul mediei organizației. Vom avea, în schimb, una dintre cele mai mari inflații, cu siguranță în trimestrul II vom depăși cu mult 10%.
Vom avea, de asemenea un deficit bugetar mai mic decât anul trecut, sub 80 de miliarde de lei, dar un deficit al comerțului internațional de bunuri record, de aproape 30 de miliarde de euro, ceea ce ne va aduce pe primul loc în UE la deficitul de cont curent.
Șomajul nu va mai scădea sub 5%, pensie medie va rămâne aproximativ neschimbată pe parcursul anului, salariul mediu va crește mai puțin decât rata inflației (al doilea an consecutiv), deci consumul populației se va reduce puternic. Dar va crește mult anvelopa totală a investițiilor publice.
Reporter: Ca în fiecare an, alocarea bugetară este una dintre marile provocări. Cum ar trebui să arate un buget de stat mai robust si care sunt principalele politici fiscale fezabile pentru anul acesta?
Petrișor Peiu: Așa cum ni se cere de la Comisia Europeană și cum ni se sugerează prin raportul de țară de la OCDE, consolidarea fiscală rămâne principala așteptare de la administrația românească. Acest lucru trebuie tradus astfel: vor trebui crescute veniturile bugetare și reduse cheltuielile bugetare. Ceea ce înseamnă că trebuie îmbunătățită colectarea taxelor și impozitelor, dar nu va putea fi ocolită nici creșterea anumitor tipuri de taxe.
De altfel, în raportul OCDE este îndemnat guvernul să crească acele taxe cu „impact redus asupra competitivității”. Se dă exemplul impozitelor pe proprietate, care ar putea crește veniturile proprii ale autorităților locale.
În aceeași categorie pot intra și accizele pentru produse din alcool și tutun, de exemplu. Să nu uităm că anumite produse din tutun sunt accizate la un nivel mult inferior țigaretelor, deci loc pentru creșteri ar fi. Iar efectul negativ al creșterii unor taxe pentru anumite industrii poate fi compensat numai prin predictibilitate, adică prin fixarea unui calendar multianual de creșteri, transparent și etapizat.
De altfel, creșterea impozitelor pe consum nu va putea fi ocolită la infinit și este mai bine s-o faci programat decât obligat de împrejurări. Iar calendarul creșterilor de accize la produse din tutun s-a epuizat, iar anul acesta este primul an în care nu au loc creșteri de accize.
Reporter: Cum putem contracara inflația, care afectează toate sectoarele economice, din punctul dvs. de vedere?
Petrișor Peiu: Lupta împotriva inflației trebuie dusă pe două fronturi: pe de o parte, Banca Națională trebuie să devină mult mai curajoasă în a crește dobânda de politică monetară, care astăzi este la un nivel mult prea redus față de amploarea fenomenului general al creșterii prețurilor. Pe de altă parte, guvernul are la îndemână multe pârghii administrative pentru calmarea prețurilor din sectorul energetic. Căci dacă ne uităm cu atenție la structura procesului inflaționist curent, el este, în mod clar, susținut de o creștere masivă și irațională a prețurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibili. Ori guvernul este acționar majoritar în toate marile companii producătoare de electricitate și gaz natural și deține pachete mari de acțiuni la firmele majore de distribuție și de furnizare a utilităților.
Deci problema ar trebui abordată în mod coordonat și unitar de către executiv împreună cu Banca Națională. Pentru că o creștere abruptă de dobânzi, luată izolat, fără măsuri în planul industriei energetice, va avea un efect devastator asupra creșterii economice, inhibând dramatic consumul și investițiile. Dacă admitem că inflația actuală este generată de explozia prețurilor din energie, trebuie să admitem că tot în sectorul energiei este și soluția calmării prețurilor.
Reporter: România se situează în continuare în topul țărilor europene în ceea ce privește economia „gri″, conform datelor FMI – practic, aproape o treime din ce produce țara noastră nu apare în acte sau este declarată cu valori mai mici. Cum vedeți transparentizarea acestui segment important din economie si introducerea sa în circuitul economic si fiscal?
Petrișor Peiu: Statisticile prezintă România ca fiind „campioană europeană” la TVA necolectat, cu aproximativ o treime din acest impozit indirect necolectat. Acest fenomen este extrem de grav pentru că TVA-ul reprezintă principala sursă de alimentare a bugetului de stat, cu niveluri mult peste cele aduse de impozitele directe (pe profit și pe venit).
Soluțiile de creștere a colectării sunt de două tipuri: pe de o parte, digitalizarea procesului de facturare și conectarea online a caselor de marcat cu baza de date a Ministerului Finanțelor, iar pe de altă parte reducerea fenomenului evaziunii și a contrabandei cu produse importate și nedeclarate.
Dacă în ceea ce privește digitalizarea și conectarea online, lucrurile sunt deja demarate și așteptăm de aici efecte pozitive de 1-2 puncte procentuale din PIB, în ceea ce privește combaterea comercializării mărfurilor de contrabandă, lucrurile nu au evoluat prea mult. În această categorie intră și oferirea unui cadru fiscal cât se poate de clar și de predictibil pentru jucătorii corecți și transparenți din industriile afectate (alcool, tutun, legume-fructe).
