Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis anunța că toate partidele parlamentare vor lucra într-un grup de lucru transpartinic pentru o nouă lege a educației care să transpună proiectul său început în 2016, România Educată. Între timp, președintele pare că s-a răzgândit și a inițiat un memorandum privind implementarea proiectului în care nu se mai vorbește despre acest grup transpartinic. Președintele a creat acum un grup de lucru interministerial coordonat de primul Ministru, care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării Proiectului „România Educată”, având ca termen data de 1 august 2021.
De ce s-a schimbat președintele în cazul Proiectului „România Educată”
Schimbarea președintelui Klaus Iohannis este cel puțin curioasă. Inițial proiectul propus de președinte ar fi trebuit să urmeze calea sinuoasă, dar mult mai legitimă a dezbaterilor parlamentare la care și opoziția ar fi avut oportunitatea să își exprime un punct de vedere. Legea Educației reprezintă o prioritate națională care ar trebui să aibă la bază un larg consens al forțelor politice. În caz contrar, ea nu va fi legitimă în ochii opoziției, iar șansele sunt ca PSD să critice proiectul președintelui Iohannis, tocmai pentru că nu a fost invitat la consultări.
Noul memorandum al președintelui nu mai specifică nimic în legătură cu grupul transpartinic. Potrivit noului document, până la 1 august se va constitui un grup de lucru interministerial coordonat de Primul Ministru, care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării Proiectului „România Educată”. Apoi, pe 10 septembrie, Guvernul urmează să adopte o Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului de acțiune, cu termene și responsabilități, pentru implementarea Proiectului „România Educată”. Apoi, pe 1 octombrie se elaborează Pachetului legislativ care să asigure implementarea Proiectului „România Educată”. Între octombrie și noiembrie se vor organiza consultări cu partenerii sociali, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, ai mediului economic și organizațiilor neguvernamentale, ai comunităților locale, ai altor autorități/ entități publice, elevi, studenți, profesori, experți, pentru definitivarea Pachetului legislativ. Documentul invocă discuțiile transpartinice de pe parcursul anului 2021, dar nu face referire la intenția de a organiza în viitor discuții concrete în Parlament.
Prin urmare, președintele încearcă mai degrabă să împingă pe agenda publică Proiectului „România Educată” pe care încearcă să îl treacă pe repede înainte fără consensul larg al Parlamentului. Asta pentru că proiectul președintelui ar putea întâmpina o rezistență din partea opoziției. Așa cum am arătat AICI, Klaus Iohannis vede în acest proiect drept principala sa moștenire politică. Reforma Constituției, proiectul său inițial de suflet nu mai are sorți de izbândă atât de mari după rezultatul alegerilor parlamentare din decembrie 2020. Prin urmare, Iohannis a căutat un proiect alternativ pe care să îl lase în urmă drept principala sa moștenire. „România Educată” reprezintă acest proiect, sau unul dintre aceste proiecte. De aici și modalitatea aleasă de președinte pentru a-l împinge în față. Dacă proiectul trecea prin forul legislativ obișnuit, Iohannis risca să înregistreze un alt eșec de proporții. Proiectul ar fi suferit probabil modificări sau chiar ar fi fost respins de opoziție. Președintele nu a vrut să își asume nici un risc. Calea prin ramura executivă, deși mai puțin legitimă decât prin ramura legislativă îi oferă lui Iohannis avantajul adoptării acestui proiect în forma imaginată de el. Guvernul controlat în mare parte de PNL îi oferă astfel șansa președintelui de a-și pune pe tapet o parte din moștenirea politică pe care Klaus Iohannis încercă să o lase în spate la finele celui de-al doilea mandat.
