Scandalul uriaş provocat în jurul Băncii Naţionale a României şi a guvernatorului Mugur Isărescu a readus în discuţie schimbarea sa din această funcţie. De altfel, cum lesne se poate observa, “tunurile” sunt puse pe Mugur Isărescu. Puţini ştiu însă că Mugur Isărescu a mai trecut printr-o situaţie identică prin 1993, în timpul guvernului Nicolae Văcăroiu. Atunci, Isărescu a fost la un pas de a fi schimbat din funcţia de şef al BNR.
În 1993, Isărescu a fost salvat de Corneliu Coposu şi Ion Iliescu
Cel care a a condus atunci ostilităţile atunci a fost senatorul PDSR (actualul PSD) de Vâlcea Dan Stelian Marin, un finanţist provenit din Banca Comercială Română. A fost agitaţie mare în Senatul României de atunci. În sală erau şi premierul Văcăroiu şi ministrul de finanţe Florin Georgescu, dar şi guvernatorul BNR. Pe fondul atmosferei încărcate din acel moment, plină de declaraţii şi discursuri din ce în ce mai acuzatoare, se pare că Mugur Isărescu ar fi vrut chiar să-şi dea demisia. Numai că, în ciuda atmosferei încinse, nu s-a luat o hotărâre în acea şedinţă.
Apoi, ca prin farmec, ulterior nu s-a mai auzit absolut nimic despre vreo plecare sau demitere a lui Mugur Isărescu din postul de guvernator al BNR. Ce se întâmplase?! Corneliu Coposu fusese informat de Mugur Isărescu despre faptul că i se pregăteşte mazilirea. Au avut o discuţie foarte discretă pe această temă. Pe căi neştiute opiniei publice, Seniorul s-a dus la Cotroceni, i-a spus lui Ion Iliescu ce i se pregătea tânărului (pe atunci) guvernator, cei doi lideri marcanţi ai vremii au avut un dialog interesant, spun sursele noastre, şi apoi, convins, preşedintele Iliescu i-a cerut premierului Văcăroiu şi parlamentarilor PDSR să-l lase în pace pe Isărescu şi să stingă conflictul cu BNR.
Nicolae Văcăroiu: “Atunci au fost vremuri cu adevărat grele”
În exclusivitate pentru psnews, Nicolae Văcăroiu, premier în momentul tentativei de schimbare din funcţie a lui Isărescu, a încercat să rememoreze perioada de atunci. Era o perioadă grea din punct de vedere economic iar guvernul de atunci nu era mulţumit de sprijinul pe care banca centrală se considera a fi obligată să-l acorde executivului prin politicile sale specifice.
“Dacă îmi aduc aminte, chiar el a vrut să renunţe la post, parcă. În sfârşit… Cine îşi închipuie că este uşor să conduci economia unei ţări se înşeală amarnic. Iar după un dezastru, cum a fost la noi atunci, când scăzuse producţia industrială cu aproximativ 62 la sută în primii trei ani de după revoluţie, a fost complicat. Norocul meu a fost că am avut oameni de calitate şi atunci, începând cu anul 1993, printr-o serie de măsuri pe care le-am pus în practică, am dat drumul la creştere economică. Şi am recuperat, în cei patru ani, cam 74 la sută din căderea de PIB. Atunci au fost vremuri grele, cu adevărat grele.”
Isărescu poate obţine încă un mandat
Nicolae Văcăroiu spune că menţinerea sau demiterea guvernatorului Isărescu, ambele variante, sunt lucruri complicate, înclinând, totuşi, spre menţinerea actualului guvernator pentru încă un mandat la BNR şi, mai ales, rezolvarea diferendelor, reale, altfel decât prin circ, acuze şi, mai ales, eliminând incompetenţii din acest dialog. “La un moment dat, Mugur Isărescu dorea să se retragă. Dar, din câte ştiu, el s-a răzgândit şi ar mai vrea un mandat, ceea ce e complicat. Pe de altă parte, primviceguvernatorul Florin Georgescu nu-şi doreşte primul loc. Liviu Voinea, e băiat bun dar n-are şanse acolo.
Nu mai ştiu dacă acum mai vrea să renunţe şi ce gândeşte, însă decizia nu este simplă nici la Isărescu, pentru că mai are la îndemână două-trei măsuri pe care poate să le ia. Prentru a stopa eventual, creşterea de curs, de exemplu, poate să iasă pe piaţa monetară şi să vândă valută şi să ia lei. Şi atunci să stăpânească cererea, pentru că multe fiind legate de curs, piaţa fiind monetară, fiind liberă, partenerii intră în joc pe piaţă dar te poate duce dintr-o dată la un curs, ştiu eu, cu 40 la sută mai mare! Deci lucrurile nu sunt simple iar atunci când tu, ca bancă naţională, faci această reglare, trebuie să o faci cu mare atenţie, pentru că poţi să pierzi valuta şi să nu obţii ceea ce ţi-ai propus! În afară de asta, sunt foarte mulţi care aşteaptă la cotitură, mai ales din exterior, care deţin foarte mulţi lei, că s-au obţinut uşor, au făcut profituri în ţară, şi atunci ei cumpără lei şi când văd că un guvern e la anaghie, se aruncă cu lei şi cer valută…
Nu poţi să-i satisfaci şi explodează cursul! Sunt tot felul de reguli. Asta-i viaţa! Nu este simplu pentru că nu suntem singuri. Mai ales în condiţiile în care, din păcate, ponderea industriei nu mai este în mâna capitalului autohton ci străin, marile lanţuri au interesul să ocupe piaţa şi ne-au luat piaţa şi ne-au luat şi economia pe care au făcut-o zob! Pentru că interesul lor era să pună mâna pe piaţa ta externă! Spre exemplu, a venit Mittal, a luat Galaţiul, l-a făcut zob, pentru că el avea exces de capacităţi iar noi exportam cantităţi foarte mari de produse metalurgice şi siderurgice. În toată lumea e <<care pe care>>! Toată lumea crede că economia asta de piaţă funcţionează uşor… Dacă n-ai un guvern puternic şi o economie care să fie cât de cât autohtonă este extrem de complicat!”, spune cel care a ocupat toate funcţiile de conducere – premier, preşedinte al Senatului, preşedinte al Curţii de Conturi şi, nu în ultimul rând, preşedinte al României pe perioada suspendării bunului său fost vecin, Traian Băsescu.
Critici voalate la măsurile guvernamentale
„Acum, creşterea economică e creştere, nu poate fi contestată! Pentru că ea e verificată de Eurostat, deci astea sunt datele statistice. Dar nu înseamnă că dacă a crescut PIB, bugetul ţării creşte în aceeaşi proporţie! De regulă, creşterea este dată de industria mare care, din păcate, este la capitalul străin, el profituri nu plăteşte aici, îl exportă în offshore sau în ţara de origine, şi atunci tu la buget nu încasezi, nu ai valoare adăugată din capitalul autohton, care e vai de mama lui! Şi atunci nu se regăseşte creşterea PIB-ului în mod similar într-o creştere a bunăstării, să zic aşa. Deci e destul de complicat în ziua de azi, îţi trebuie specialişti mari, buni, care să aplice o serie de mecanisme, care se cunosc, de altfel.
Din păcate, balamucul ăsta, cu unii care se dau mari experţi în economie, aplică măsurile… Aceste măsuri nu sunt rele, mai ales dacă ele privesc oamenii, populaţia, creşterea veniturilor populaţiei… Dar trebuie făcute cu cap! Întotdeauna, pentru a nu provoca un proces inflaţionist, prima acţiune pe care o faci, vezi ce măsuri mai ai în agendă care pot duce la creşterea preţurilor – la gaze etc. şi după ce aplici măsurile astea, vii pe urmă cu măsuri de refacere a puterii de cumpărare, la două-trei luni. Şi atunci nu mai are loc procesul de inflaţie. Aşa, marile lanţuri de magazine, care nu sunt ale noastre, cum a crescut un pic cursul, cum dau drumul la creşteri de preţuri. Ceea ce este o tâmpenie, pentru că ei lucrează cu profituri uriaşe, vă daţi seama!”
Scandalurile politice duc la cădere economică
Fostul premier spune că, uitându-se la ceea ce se petrece acum pe scena politică, nu are motive de optimism. “Din păcate, vom asista în continuare la tensiuni tot mai mari. Şi tot ceea ce se întâmplă în politică, toate atacurile, contrele, disfuncţionalităţile politice, au repercursiuni în tot, se reflectă imediat în economie: preţuri, curs valutar, bănci etc. Ele se duc ca un bumerang. N-aţi văzut, când iese Trump cu o declaraţie, se simte imediat pe bursă! Asta-i viaţa, e complicat!”
