Italia a pierdut în fața Germaniei la Consiliul UE de joi, 23 aprilie, și acest lucru i-a redus glasul Guvernului de la Roma care până de curând miza totul pe coronabond. Nu va exista în viitorul apropiat eurobond-uri sau coronabond-uri, iar acum totul depinde de bugetul Uniunii Europene.
Liderii celor 27 de state europene au votat pentru programele propuse de Eurogrup – împrumuturi din Mecanismul European de Stabilitate (MES), împrumuturi pentru companii din banii BEI și alte împrumuturi pentru a finanța o parte din salariile angajaților prin programul SURE. Sunt trei programe de împrumuturi care ajung la 500 de miliarde de Euro pentru toate statele membre.
Guvernul de la Roma, condus de Giuseppe Conte, încearcă acum să-și spele imaginea cu „recovery fund”, un instrument financiar care nu e clar cum ar funcționa. Premierul italian doar a precizat că statele UE „au acceptat să introducă un instrument inovativ, recovery fund, un fond comun de finanțare cu titluri europene care vor finanța toate țările afectate”, potrivit ilfattoquotidiano.it. Instrumentul „recovery fund” nici măcar nu este al italienilor, ci a fost prezentat de guvernul francez în urmă cu mai bine de o săptămână, la ședința Eurogrupului. Ulterior, Italia văzând că a rămas singură cu ideea de coronabond, a trecut la „recovery fund” și Guvernul a prezentat acest instrument ca pe o victorie a Italiei.
Dar dacă ne uităm puțin în trecut, la ceea ce spunea Giuseppe Conte în urmă cu două săptămâni, Italia a pierdut. Giuseppe Conte refuza orice împrumut din MES și nu accepta alte instrumente financiare decât coronabond. „Fără MES. Coronabond sau facem totul singuri”, avertiza Conte.
Instrumentul recovery fund va depinde foarte mult de bugetul Uniunii Europene, care ar putea ajunge la 2 trilioane de Euro, informează politico.eu. Cu alte cuvinte, statele vor trebui să cotizeze mai mult la buget pentru a acoperi pierderile provocate de pandemia coronavirus, pentru ca ulterior Comisia Europeană să se împrumute și să împartă banii. Este așteptată o altă ședință a Eurogrupului pentru a stabili cum va funcționa recovery fund și mai ales cum vor fi împărțiți banii. Pe 6 mai va exista o primă formă de proiect, care va fi iarăși dezbătută de liderii statelor membre. Dacă recovery fund se bazează pe bugetul UE și nu are acțiune imediată, atunci va începe să fie activ cel mai probabil din 2021.
Ajutorul acordat de Uniunea Europeană statelor membre ar urma să vină sub formă de împrumuturi și subvenții, nu va fi o datorie comună cu cheltuielile pentru pandemie. Ceea ce va duce la o creștere a datoriilor publice ale statelor membre. Tocmai acest lucru reprezintă marea înfrângere pentru Italia. Datoria publică a Italiei ar urma să crească de la 130% la 150% în urma pandemiei coronavirus, arată raportul guvernului italian, prezentat de ilfattoquotidiano.it. Deficitul va sări și el de 10%, iar economia ar putea reporni abia în toamnă dacă nu va urma un alt val de îmbolnăviri.
Eșecul Italiei la aceste negocieri nu ține doar de poziția guvernului. La începutul pandemiei, Italia, Franța și Spania făceau front comun și cereau coronabond pentru a traversa criza economică. Ulterior, Germania a negociat separat cu Franța pentru banii din MES și zilele trecute a negociat separat și cu Spania pentru condiții mai soft la împrumuturi. Văzându-se fără aliați, Italia a fost nevoită să joace cu cărțile care rămăseseră pe masă – recovery fund. Altfel, dacă Italia rămânea la ideea de coronabond ar fi riscat să rupă proiectul european. Nu ar fi fost un moment potrivit să facă asta acum când totul e incert și Giuseppe Conte este premierul care a apropiat Italia de Uniunea Europeană în ultimul an, încercând să câștige mai multă influență, nu mai puțină. Numai că Italia nu are aliați în regiune. Franța și Spania au jucat mereu de partea germanilor, iar Grecia este nesemnificativă în ecuație. Austria nu va fi niciodată în tabăra italienilor. În următoarele luni, Giuseppe Conte va trebui să-și caute aliați în Uniunea Europeană dacă vrea să-și impună proiectele.
Cert este că Uniunea Europeană va pune pe masă circa 500 de miliarde de Euro, prin cele 3 programe de împrumuturi, pe care statele membre le pot accesa pentru a-și finanța economiile. Din banii MES, România va putea cere un împrumut de cel mult 2% din PIB-ul țării. Banii puși la bătaie prin BEI și SURE depind foarte mult de nevoile companiilor din România. Guvernul României trebuie să-și facă toate calculele și să vină cu o solicitare concretă către Uniunea Europeană.
Până în acest moment, Guvernul României a fost absent din discuțiile despre viitorul Europei și nici măcar n-a discutat despre viitoarele instrumente financiare pe care le va pune UE la dispoziție pentru salvarea economiilor statelor membre.
