Jurnalistul Silviu Mănăstire, moderator el emisiunii „Dosar de Politician”, de la postul de televiziune B1 TV, luni, într-o postare pe pagina personală de socializare, anunță un ultim tun pe care ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, se pregătește să îl dea înainte de a părăsi Palatul Victoria.
Potrivit jurnalistului, ministrul forțează luni, în ultima ședință de guvern, semnarea contractului în sistem parteneriat public-privat (PPP) pentru construcția autostrăzii Ploiești – Brașov cu asocierea chinezo-turcă China Communications Construction Company – Makyol Insaat Sanayi Turizm.
„Gonflabilul politic Cuc vrea să dea ultimul tun, de final de drum. Forțează azi, în ultima ședință de guvern, semnarea contractului în sistem PPP (parteneriat public) pentru construcția autostrăzii Ploiești – Brașov cu asocierea chinezo-turcă numita China Communications Construction Company – Makyol Insaat Sanayi Turizm.
Muntenegrenii au făcut și ei un PPP cu societăți chineze și au ajuns aproape în faliment, tot pentru un proiect de autostradă”, scrie Silviu Mănăstire pe Dosar de Politician.
Muntenegru, țară cu o populație cât a două județe din România și un PIB de 50 de ori mai mic decât cel al României riscă să intre în incapacitate de plată a autostrăzii Bar – Boljare care va traversa țara spre granița cu Serbia.
Noua autostradă, finanțată și în curs de construcție de către China, a devenit o durere de cap pentru mica țară, potrivit globalconstructionreview.com.
Deși prima secțiune, lungă de 41 de kilometri și realizată pe un teren dificil și montan nu este încă finalizată, țara de 622.000 de oameni este acum îndatorată în mare măsură Chinei. Îndoielile abundă asupra modului de finanțare a celor 136 km care mai trebuie construiți pentru a finaliza legătura din portul Adriatic Bar la granița cu Serbia din nord.
Societatea rutieră China Road and Bridge Corporation (CRBC) a început să lucreze la primul segment în 2015, cu finalizarea așteptată în 2019. Autostrada este planificată lege Bar cu Boljare pe frontiera sârbă, unde ar fi legată de o nouă autostradă sârbă spre Belgrad. Autostrada va oferi Serbiei un nou traseu spre Marea Adriatică.
China Exim Bank a acordat un împrumut în dolari americani pentru 85% din costul primei faze, în valoare de aproximativ 903 milioane de dolari la acel moment, respectiv 19% din PIB-ul Muntenegrului în 2017.
Aprecierea ulterioară a dolarului a împins costul cu 13%, astfel că datorită primei sale secțiuni dificile, cu podurile și tunelurile sale mari, datoria Muntenegrului față de China se ridică la aproximativ 1 miliard de dolari, iar rambursările trebuie să înceapă în 2021. Pentru țările mai mari, suma ar putea să nu fie o problemă. Nu și pentru Muntenegru.
În luna mai, Fondul Monetar Internațional (FMI) a calculat că împrumutul pentru prima fază a autostrăzii va împinge anul viitor rata datoriei în PIB la aproape 80%, în comparație cu 59% dacă autostrada a rămas pe planșa de desen.
Potrivit FMI, guvernul muntenegrean nu poate împrumuta mai mult pentru a termina autostrada care, conform estimărilor FMI, ar costa încă 1 miliard de dolari: „Spațiul fiscal nu există pentru a finanța fazele rămase ale autostrăzii cu datorii”.
O alternativă ar fi atragerea de resurse financiare private și transformarea restului contractului. DE la un contract clasic tip execuție, autostrada ar putea fi făcută într-un parteneriat public-privat (PPP), în care investitorii își recuperează banii în cele din urmă prin intermediul veniturilor din taxe. Într-adevăr, compania chineză CRBC și Muntenegru sunt interesați de această opțiune, semnând un memorandum de înțelegere în luna martie pentru ca CRBC să finalizeze autostrada cu împrumuturi de 1,7 miliarde de dolari (1,5 miliarde de euro) de la Exim Bank din China.
Această mișcare a atras critici din partea reprezentanților opoziției din Muntenegru care au spus că va „conduce țara în faliment”. În același timp, CRBC a semnat un memorandum de înțelegere cu vecina din Serbia a Muntenegrului pentru o secțiune de 1,8 miliarde de dolari a autostrăzii de pe teritoriul său.
Cu toate acestea, o investigație realizată de Reuters săptămâna aceasta sugerează că opțiunea PPP nu este fezabilă din punct de vedere comercial nici pentru că nivelurile de trafic proiectate nu ar oferi venituri suficiente pentru taxe.
Cu toate acestea, guvernul muntenegrean își menține angajamentul față de autostradă. Potrivit Reuters, ar exista un al treilea studiu de fezabilitate, comandat de China Exim Bank și realizat de profesorii de economie la Universitatea din Muntenegru. Acest studiu a constatat că autostrada a fost viabilă, spune guvernul, dar studiul nu a fost niciodată făcut public.
