Skip to content
Politică

Laserul de la Măgurele, de la mândrie națională, la tărăgănări greu de imaginat

Primul laser de mare putere din Europa, cel de la Măgurele, un proiect care ar trebui să fie o mândrie națională s-a transformat într-o tărăgănare greu de imaginat

 

Mandria nationala in materie de cercetare stiintifica, Laserul de la Magurele, pare a fi mai degraba un tun de proportii pentru constructor, dar si pentru autoritatile romane. Deşi finanţate din fonduri europene, lucrările pentru clădirea care ar trebui să găzduiască laserul sunt mult întârziate. Institutul de Fizică Nucleara ar putea executa oricând compania Strabag, dar şeful de proiect se plânge că nu are sprijinul autorităţilor şi aruncă vina pe alţii. De cealalta parte, oficialii, în frunte cu ministrul de la acea vreme, responsabil de negocierea contractului, Mihnea Costoiu, nu mai răspund la telefon. Culmea este că tot din bugetul statului român s-ar putea plăti în plus aproximativ 50 de milioane de euro, pentru finalizarea proiectului.

În 2012, Comisia Europeană a aprobat finanţarea cu 180 de milioane de euro a Laserului de la Măgurele, urmând ca finanţarea totală a proiectului să se ridice la 356 de milioane de euro. Construirea clădirii de la Măgurele, cea care va adăposti laserul, trebuia finalizată anul acesta, pentru a putea începe montarea echipamentelor.

Este vorba de un proiect paneuropean de cercetare ştiintifică găzduit de trei state: Cehia, România şi Ungaria. Şi dacă în toate cele trei ţăti se vor construi mai multe lasere, la noi în ţară, la Măgurele se va dezvolta cel mai putenic laser din lume. România va găzdui cea mai complexă parte din acest proiect.

În mai 2013, constructorul, compania Strabag, a încheiat cu Institutul de fizică Nucleară un contract în valoare de 250 de milioane de lei, cu angajamentul că în martie 2015, clădirea de la Măgurele avea să fie gata. Nu s-a întâmplat aşa, s-a mai acordat un termen până în iunie, care a fost devansat a treia oară până în decembrie 2015. Astfel, penalităţile calculate până la finalul anului depăşesc de trei ori valoarea contractului: 750 milioane de lei.

Potrivit contractului, Strabag ar trebui somat să plătească penalizări şi să termine lucrarea din fondurile proprii. În mod suspect însă, directorul institutului Măgurele, Nicolae Zamfir nu se grăbeşte să sancţioneze constructorul.

„Sunt întârzieri care sunt datorate atât constructorului, rămâne de văzut, sunt în analiză, să vedem cât de ample sunt aceste întârzieri, sunt întârzieri datorită asistenţei tehnice dificitare a proiectantului, care trebuie să răspunda la întrebările constructorului. Suntem în analiză. Am facut atentionarea, am făcut notificări”, a declarat Zamfir Nicolae , directorul Institutului de la Magurele.

Discuţiile dintre autorităţile statului şi conducerea institutului nu erau chiar pe un ton amiabil. Pe parcursul celor doi ani de lucrări, oficialii responsabili cu monitorizarea proiectului: Mihnea Costoiu, Remus Pricopie, Eugen Teodorovici, Marius Nica, şi Tudor Prisecaru, ar fi exercitat presiuni pentru ca Strabag să primească plăţi în avans din partea Institutului, în ciuda întârzierilor existente.

Sursele noastre relatează că un important om de afaceri apropiat de Victor Ponta a discutat în repetate rânduri cu reprezentantul Strabag despre starea lucrărilor şi a plăţilor în avans.

„Presiuni noi am făcut în sensul atribuţiilor pe care le aveam ca minister, scrisori făcute. Oficiale, să ia o decizie vis a vis de contract”, a spus Eugen Teodorovici, fost ministru responsabil cu fondurile UE.

„Dacă tu ca beneficiar, persoană contractantă nu chemi la masa de discuţii ambele părţi sau toate părţile implicate fie că e consultant, fie ca e proiectant sau cine mai este acolo şi nu încerci să rezolvi problema punct cu punct şi atunci când nu merge şi trebuie să reziliezi contractual, nu iei o astfel de măsură”. „Dacă dânsul este şeful de proiect, el poată întreaga responsabilitate a acestui proiect sau a situaţiei de astăzi„, a mai spus Teodorovici.

Mihnea Costoiu, fost ministru al cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, a dispus înlocuirea unor specialişti din consiliul de administraţie al Institutului cu personal de la Politehnica Bucureşti, instituţie unde era rector.

Ministerul Educaţiei, dar şi proiectantul lucrării, firma Proiect Bucureşti nu au oferit detalii cu privire la acest proiect.

Reprezentanţii companiei Strabag au oferit un răspuns sec : „Multe multumiri pentru întrebările şi interesul dvs. pentru Strabag. Vă rugăm respectuos să luaţi contact direct cu benefeciarul nostru, întrucât ambele Părti sunt obligate contractual să păstreze confidentialitatea.”

Despre proiectant, o firmă aleasă de Institut pentru realizarea lucrării, directorul Nicolae Zamfir spune că şi acesta a tergiversat multe termene de proiectare.

Nici premierul Victor Ponta nu este deloc departe de acest subiect. Vizita premierului la Laserul de la Măgurele a avut loc în prezenţa ministrului Costoiu iar premierul a stat atunci de vorba minute în şir, pe schela construcţiei, doar cu reprezentanţii companiei Strabag.

De ce constructorul nu este somat să plătească penalităţi? Nimeni nu ştie.  Deşi statul român ar fi trebuit să primească despăgubiri de sute de milioane de euro de la compania Strabag, de la anul, tot statul ar putea da peste 50 de milioane de euro pentru continuarea lucrărilor.

Realitatea TV a obţinut în exclusivitate un document de corespondenţă dintre Comisia Europeană şi reprezentanţii institutului, unde apare stipulat că nefinalizarea clădirii de la Măgurele până în decembrie 2015 implică pierderea unei finanţări de 28 de milioane de euro, bani ce vor trebui acoperiţi din bugetul naţional. În plus, tot statul va plăti şi cheltuielile suplimentare cu salarii, echipamente şi construcţii în valoare de 26 de milioane de euro.

Preşedintele Klaus Iohannis  în momentul de faţă a luat notă de situaţia de pe şantierul Laserului de la Măgurele. Preşedintele cunoaşte atât problemele cauzate de constructorul austriac şi de proiectant, cât şi presiunile pentru plăţile în avans exercitate de ministrii guvernului Ponta, responsabili de lucrare.

Durata contractului: 22 luni, termen estimat de finalizare a contractului, 31:03:2015, termene devansate: iunie 2015, decembrie 2015, total: 275 de zile de întârziere, total penalităţi 700. 000.000 lei.

2 comentarii la “Laserul de la Măgurele, de la mândrie națională, la tărăgănări greu de imaginat

  1. CERN
    În duminica Paştelui catolic, instituţia care face să-i tremure picioarele oricărui om de ştiinţă howkingist anunţă cu surle şi trâmbiţe că reactorul va fi repus în funcţiune după ce a fost „modernizat” timp de cca. 2 ani. Că a fost sau nu modernizat este îndoielnic dar mai sigur este că a fost „reparat”. Realitatea este aceea că din 2008 până acum în 2015 dacă a funcţionat în total 2-3 ani dar în mod sigur a făcut praf fonduri de cca. 4-5 ori mai mari decât se estimase iniţial.
    În fond, cheltuiască oricât din moment ce noi românii nu suntem printre contributori deşi prin ceea ce construim la Măgurele putem să-i depăşim pe europeni angajându-ne în afara celor la care ne pricepem, adică aparatură laser pentru domeniul medical şi nu numai, să studiem şi „materia neagră” dacă nu şi „bozonul Higgs”. Hai, cu materia neagră, treacă meargă dar ce bozon Higgs mai descoperă dacă chiar CERN-iştii au anunţat că l-au descoperit (este drept că nu prea sunt siguri că este chiar bozon şi chiar Higgs şi dacă nu cumva dintre aceştia s-ar putea să fie încă vreo 10, cărora le găsesc ei rostul, numai banii de cheltuit să curgă)!
    Dacă „ai noştri” sunt aşa deştepţi, m-ar bucura, dar tare-mi este teamă că şi ei cred că pot face ca CERN-iştii, adică să cheltuiască în zadar nefiind de nimeni controlaţi, mai ales că alţii mai deştepţi decât ei nu prea avem. În fond, dacă se simt băţoşi şi în acelaşi timp guvernul nu prea e, lasă-i să se laude şi să cheltuiască, şi poate vom părăsi locul 43 din 45 la cercetarea ştiinţifică, dar tare-mi este teamă că nu prea ştiu ce fac şi că aşijderea cu cei de la CERN vor să scadă, cu cheltuieli energetice imense, temperatura de lucru sub acel 1,9 grade Kelvin moment favorabil transformării materiei în antimaterie, aceea care neputând fi izloată de materie va produce predictibila anihilaţie. Din moment ce energia de cca. 7 TeV a protonilor va fi opusă uneia de aceeaşi valoare dar de sens contrar (şi astfel se ajunge la cei 13-14 TeV) coliziunea protonilor cu unii de aceeaşi direcţie dar de sens opus (chiar şi cu o probabilitate oricât de mică) poate genera acea transformare a materiei în antimaterie şi chiar dacă nu se va produce „apocalipsul”, o reacţie distructivă de valoarea câtorva bombe nucleare, tot se poate produce. Reamintesc că prin 2008 un astfel de fenomen numit de americani „meteo” (cu viteza, în premieră, de peste 500 km/oră), a avut loc în SUA, ocazie cu care un institut de cercetare şi campusul respectiv s-au „evaporat” pur şi simplu.
    Nu doresc ca avertismentul meu să aibă vre-o confirmare, nici pentru CERN şi nici pentru Institutul de la Măgurele, deoarece în acest caz n-ar mai avea cine să mă susţină pentru o nominalizare a României la premiul Nobel.
    P.S. Îmi fac griji de pomană; nici cu toată floarea ştiinţei româneşti nu avem şanse la Nobel din moment ce de la un reprezentant al ştiinţei am primit replica: „Nu sunt de specialitate”!
    Cârcotaş fiind, îi replic numitei personalităţi academice că într-adevăr nimeni nu poate avea specialitatea şi nici lucrările mele, în caz contrar putând revendica nominalizarea în locul meu!

  2. CERN
    În duminica Paştelui catolic, instituţia care face să-i tremure picioarele oricărui om de ştiinţă howkingist anunţă cu surle şi trâmbiţe că reactorul va fi repus în funcţiune după ce a fost „modernizat” timp de cca. 2 ani. Că a fost sau nu modernizat este îndoielnic dar mai sigur este că a fost „reparat”. Realitatea este aceea că din 2008 până acum în 2015 dacă a funcţionat în total 2-3 ani dar în mod sigur a făcut praf fonduri de cca. 4-5 ori mai mari decât se estimase iniţial.
    În fond, cheltuiască oricât din moment ce noi românii nu suntem printre contributori deşi prin ceea ce construim la Măgurele putem să-i depăşim pe europeni angajându-ne în afara celor la care ne pricepem, adică aparatură laser pentru domeniul medical şi nu numai, să studiem şi „materia neagră” dacă nu şi „bozonul Higgs”. Hai, cu materia neagră, treacă meargă dar ce bozon Higgs mai descoperă dacă chiar CERN-iştii au anunţat că l-au descoperit (este drept că nu prea sunt siguri că este chiar bozon şi chiar Higgs şi dacă nu cumva dintre aceştia s-ar putea să fie încă vreo 10, cărora le găsesc ei rostul, numai banii de cheltuit să curgă)!
    Dacă „ai noştri” sunt aşa deştepţi, m-ar bucura, dar tare-mi este teamă că şi ei cred că pot face ca CERN-iştii, adică să cheltuiască în zadar nefiind de nimeni controlaţi, mai ales că alţii mai deştepţi decât ei nu prea avem. În fond, dacă se simt băţoşi şi în acelaşi timp guvernul nu prea e, lasă-i să se laude şi să cheltuiască, şi poate vom părăsi locul 43 din 45 la cercetarea ştiinţifică, dar tare-mi este teamă că nu prea ştiu ce fac şi că aşijderea cu cei de la CERN vor să scadă, cu cheltuieli energetice imense, temperatura de lucru sub acel 1,9 grade Kelvin moment favorabil transformării materiei în antimaterie, aceea care neputând fi izloată de materie va produce predictibila anihilaţie. Din moment ce energia de cca. 7 TeV a protonilor va fi opusă uneia de aceeaşi valoare dar de sens contrar (şi astfel se ajunge la cei 13-14 TeV) coliziunea protonilor cu unii de aceeaşi direcţie dar de sens opus (chiar şi cu o probabilitate oricât de mică) poate genera acea transformare a materiei în antimaterie şi chiar dacă nu se va produce „apocalipsul”, o reacţie distructivă de valoarea câtorva bombe nucleare, tot se poate produce. Reamintesc că prin 2008 un astfel de fenomen numit de americani „meteo” (cu viteza, în premieră, de peste 500 km/oră), a avut loc în SUA, ocazie cu care un institut de cercetare şi campusul respectiv s-au „evaporat” pur şi simplu.
    Nu doresc ca avertismentul meu să aibă vre-o confirmare, nici pentru CERN şi nici pentru Institutul de la Măgurele, deoarece în acest caz n-ar mai avea cine să mă susţină pentru o nominalizare a României la premiul Nobel.
    P.S. Îmi fac griji de pomană; nici cu toată floarea ştiinţei româneşti nu avem şanse la Nobel din moment ce de la un reprezentant al ştiinţei am primit replica: „Nu sunt de specialitate”!
    Cârcotaş fiind, îi replic numitei personalităţi academice că într-adevăr nimeni nu poate avea specialitatea şi nici lucrările mele, în caz contrar putând revendica nominalizarea în locul meu!
    Daca am sau nu am dreptate, sunati/ma la 0752145670

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *