Profesorul universitar Andrei Cornea, filosof, filolog și istoric, a vorbit, în exclusivitate pentru PS News, despre sistemul de educație din România, care va fi din nou schimbat de actualul ministru Sorin Cîmpeanu. Filozoful Andrei Cornea consideră că noua generație de elevi este bulversată de numeroasele schimbări, iar în ultimii ani este în scădere „nivelul general” al studenților.
Una dintre marile probleme ale sistemului de educație din România este dezinteresul tinerilor pentru lectură și faptul că aceștia nu sunt încurajați să citească mai mult, remarcă Andrei Cornea: „Lucrul care pe mine mă deranjează cel mai mult la studenții care au ieșit din sistemul de educație românesc este dezinteresul pentru lectură. Nu mai citesc sau citesc tot mai puțin și numai obligați, împinși de la spate”. Profesorul consideră că atât școala, cât și familia ar trebui să-i încurajeze pe elevi și tineri să redescopere pasiunea pentru lectură și pentru „căutarea adevărului”.
PS News: Aproape fiecare ministru al Învățământului încearcă să modifice legile educației. Poate fi sistemul de educație performant dacă facem schimbări peste schimbări care sunt introduse doar de un grup din minister? Nu cumva toate aceste schimbări îi bulversează pe elevi și profesori?
Andrei Cornea: Firește că îi bulversează pe elevi, pe profesori, pe toată lumea. Pe de altă parte, dacă schimbările ar fi bune, ar fi justificate, sigur, am putea să spunem că suntem pe un drum bun, dar nici asta nu e clar în momentul de față. Totul dă impresia că se fac schimbări de dragul schimbării, ca să se spună că se face ceva. Realitatea e că lucrurile stau prost în materie de învățământ, de educație. Eu sunt profesor universitar și îi văd pe studenți, care ies din învățământul preuniversitar, și nivelul lor general este în scădere în ultimii 10-15 ani. Sigur, sunt și unii foarte buni, dar nivelul general este în scădere.
PS News: Ar trebui să se pună accentul pe memorarea unor informații sau pe aplicarea informațiilor?
Andrei Cornea: În orice caz, există acum o tendință care spune: nu, să nu memoreze, trebuie să învețe numai cum să folosească informația. Este adevărat până la un punct și dincolo de un anumit punct nu mai e adevărat. Trebuie să ai în minte și o serie de informații. Trebuie să știi când a fost Revoluția Franceză, dau așa un exemplu. Trebuie să știi câteva nume de mari oameni de stat, de scriitori sau compozitori. Dacă ești ignorant și zici că vei căuta totul pe internet sau Wikipedia, nu se poate. Gândirea nu poate funcționa fără o anumită materie cu care să se hrănească.
E nevoie să ai și niște cunoștințe, fără să insiști până la epuizare asupra memorării, dar memoria este și ea importantă. Ideea că nu trebuie să mai memorăm nimic că avem aparate este o idee falsă. Nu am inventat-o noi, au inventat-o alții, dar este o idee falsă.
PS News: Ce părere aveți despre noile legi propuse de domnul Cîmpeanu? Pentru că ați fost unul dintre semnatarii unei scrisori prin care îi cereați să prelungească dezbaterea publică.
Andrei Cornea: Noi nu îi ceream propriu zis să facă anumite modificări, în mod concret. Noi ceream să se consulte și cu alții și să adopte măsurile cele mai bune. Sunt câteva puncte care au fost discutate foarte mult. Pe mulți dintre noi ne-a deranjat chestiunea cu CNATDCU și cu sentimentul pe care îl dă ministrul, că nu e foarte dedicat suprimării sau reducerii plagiatului și că e tolerant, sub o formă instituțională, cu astfel de manifestări.
Pe de altă parte, sunt acele chestiuni legate de examenele la colegiile naționale. Sunt chestii care pot fi discutate. După părerea mea, ceea ce a adoptat ministerul nu e neapărat greșit, dar probabil că mai avea nevoie de consultare, de explicații.
Sunt măsuri care în sine nu sunt rele. Spre exemplu, faptul ca universitățile să se ocupe singure de acordarea titlurilor și de retragerea titlurilor academice când este necesar. Să nu mai aibă un for tutelar care să le supravegheze, de tip CNATDCU. E o măsură corectă. Problema este că societatea nu va fi liniștită atâta vreme cât planează suspiciuni grave asupra prim-ministrului și atunci orice măsură în acest sens va lua ministrul, sau va lua Parlamentul, se va spune, și pe bună dreptate, că e un mod de a ocoli adevărul, de a cocoloși o situație neplăcută.
PS News: Ce ar trebui să facem ca să-i încurajăm pe tineri să citească mai mult?
Andrei Cornea: Lucrul care pe mine mă deranjează cel mai mult la studenții care au ieșit din sistemul de educație românesc este dezinteresul pentru lectură. Nu mai citesc sau citesc tot mai puțin și numai obligați, împinși de la spate.
Un lucru esențial îl are și școala, un anumit mod de a trata lucrurile, de a-i trata pe elevi, mai ales pe elevii din clasele mai mari, dar și pe cei din clasele mai mici, ca pe niște oameni cu judecată, sigur, la nivelul vârstei. Deci nu a impune niște adevăruri, nu a le spune: tu să taci, tu să nu spui, tu să ții asta pentru tine. Să-l lași pe elev să-și spună părerea, poate să fie și mai bună, și mai rea, greșită. Discut-o, arată-le cum se caută adevărul și cât de dificilă, complexă este calea căutării adevărului. Cred că asta ar ajuta în a-i stimula pe elevi, sau măcar pe o parte a lor, să mai deschidă o carte.
Dincolo de lucrurile acestea, este un rol important pe care trebuie să-l joace familia, părinții. Într-o casă în care nu există cărți este puțin probabil că un copil va începe să citească.
PS News: Ar fi nevoie de un program național pentru încurajarea lecturii? Pentru că multe biblioteci s-au închis.
Andrei Cornea: S-au închis și pentru că bibliotecile virtuale sunt foarte răspândite și este un fapt universal. Foarte mulți dintre noi, citind mai ales literatură de specialitate, o citim virtual, nu ne mai ducem la bibliotecă. Nu asta ar fi lucrul cel mai grav. Sigur că bibliotecile acelea care împrumutau cărți erau importante, dar sunt foarte multe cărți care se vând. Se cumpără puțină carte în România. De ce? Copiii, tinerii, nu au exercițiul lecturii, părinții lor nu au avut exercițiul lecturii și tot așa.
