Negocierile dintre PNL și USR-PLUS se desfășoară cu dificultate. În ultima vreme se vehiculează tot mai des ideea revenirii lui Ludovic Orban în fruntea guvernului, o idee girată se pare și de președintele Iohannis care a spus că dacă Ludovic Orban va fi susținut de o majoritate PNL-USR-PLUS-UDMR, îl va desemna premier. Problema majoră e că o revenire a lui Orban în funcția de premier, după ce acesta și-a dat demisia, ar fi nu doar aproape imposibil de explicat ci ar reprezenta și o continuare a crizei de încredere în guvernanți.
Revenirea lui Orban în fruntea Guvernului adâncește criza de încredere
Așa cum am arătat aici, Orban încearcă din rațiuni strict personale să obțină una din cele două funcții puse la bătaie: premier sau președinte al Camerei Deputaților, lucru care complică substanțial negocierile cu cei de la USR-PLUS. Problema e că o revenire a lui Ludovic Orban ar adânci doar criza de încredere cu care se confruntă guvernanții, iar țara s-ar transforma într-un potențial butoi cu pulbere într-o perioadă extrem de dificilă. Votul din 6 decembrie a fost unul de blam dat guvernului. Ne place sau nu, alegătorii au întotdeauna dreptate. PNL a primit cu mult sub ceea ce aștepta. Scorul de 28% îi obligă pe liberali să guverneze alături de USR-PLUS și UDMR, iar o formulă monocoloră nu ar reflecta voința electoratului. Președintele Iohannis amintea în nenumărate ocazii că compoziția parlamentară dinaintea alegerilor nu mai reflecta voința cetățenilor. Exact același lucru s-ar putea spune și despre o guvernare minoritară a celor de la PNL.
Doar 9% din totalul cetățenilor cu drept de vot susțin în realitate PNL și probabil o formulă monocoloră. De altfel nici social-democrații nu stau mai bine. Votul alegătorilor e clar – e nevoie de o coaliție de guvernare care să cuprindă cât mai multe opțiuni ale electoratului. Orice altă formulă nu face decât să adâncească criza de încredere și de legitimitate. Orban și o parte dintre liberali par a nu înțelege cu exactitate acest lucru. Pun interesele personale mai presus de interesul public și insistă cu o formulă în care PNL să domine nu doar în viitorul guvern – prin impunerea premierului ci și în viitorul parlament – prin impunerea președintelui Camerei Deputaților. O coaliție cât mai largă înseamnă împărțirea puterii.
Situația e complicată de prezența unei epidemii de coronavirus care nu ține cont de jocurile politice și negocierile de împărțire a portofoliilor. Situația este cât se poate de presantă. Sfârșitul anului ne prinde fără bugetul aprobat pe 2021, cu o situație gravă a învățământului gestionată deficitar și cu o situație la fel de complicată în economie. Anul 2021 nu va fi mai ușor față de anul 2020. Apariția vaccinului anti-Covid-19 nu înseamnă din start stoparea pandemiei și a efectelor ei. Interesul public cere accelerarea negocierilor, găsirea unui compromis și formarea cât mai rapidă a unei coaliții guvernamentale cât mai largi care să reflecte opiniile electoratului așa cum au fost ele exprimate în data de 6 decembrie. Orice altă formulă imaginată acum de liberali nu face decât să amplifice criza de încredere în instituții și guvernanți. Conștienți sau nu liberalii își erodează și mai mult capitalul politic.
