Instituțiile europene, agențiile de rating și majoritatea economiștilor din țară avertizează de o bucată de vreme că bugetul României riscă să facă implozie în viitorul apropiat. Totuși, ministrul Finanțelor Publice pare să fie de altă părere. Din ce spune Florin Cîțu, economia României își va reveni în mod miraculos în al doilea trimestru al anului. În urmă cu câteva zile însă, Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului a făcut o serie de declarații din care reiese clar că situația bugetului este într-adevăr îngrijorătoare.
Declarațiile lui Dancă
„Numărul celor angajați în sectorul public în noiembrie 2019 era de 1,3-1,4 milioane. E în continuare la același nivel. A apărut criza sanitară COVID, a fost nevoie ca Guvernul să se concentreze pe alte priorități, pentru salvarea vieții și sănătății populației și acest lucru s-a făcut și cu un necesar de resurse financiare și umane suplimentar. Acest obiectiv al restructurării aparatului bugetar și al reducerii nu numai că este absolut necesar, el va fi făcut”, a spus Dancă.
În primul rând, trebuie făcută o primă remarcă preliminară pe marginea acestor declarații. Faptul că aceste declaraţii sunt făcute acum, în prag de alegeri locale şi parlamentare, ne arată în fapt, gravitatea situaţiei bugetare. Dancă nu ar fi riscat să le dea liberalilor foc la valiza electorală în momentul de față. Optimismul incorigibil al lui Florin Cîțu primește astfel o contrapondere în acest moment tocmai din interiorul guvernului.
Dilema liberalilor
Așadar economia României sta pe muchie de cuțit, iar o potențială rezolvare, cel puțin parțială a situație s-ar putea face prin restructurarea aparatului bugetar, obiectiv pe care tocmai Dancă îl vede ca fiind “absolut necesar”. Totuși, în prag de alegeri locale și parlamentare, acest lucru pare greu de realizat în viitorul apropiat. Rațiunile sunt pur electorale. O restructurare a aparatului bugetar cu câteva luni înainte de alegeri ar însemna o sinucidere electorală pentru PNL și un bonus uriaș pentru PSD.
Alternativa reprezentată de continuarea cheltuielilor bugetare în același ritm nu este însă favorabilă economiei României pe termen lung. Agenția de rating S&P plasează România la categoria BBB-, cel mai scăzut rating din categoria recomandată pentru investiții, iar o nouă retrogradare ne-ar plasa la „junk”, adică nerecomandată investitorilor.
Există riscul ca dobânzile la împrumuturi să crească masiv, la ora actuală fiind oricum cele mai mari din UE. Așadar, pe scurt liberalii au de ales: fie restructurează aparatul bugetar, cu riscul de a suferi o înfrângere în alegeri (sau cel puțin un procent mult mai mic la alegerile parlamentare), dar redresează economia națională, fie amână restructurarea aparatului bugetar până după alegeri, menținându-și procentele electorale, dar cu prețul adâncirii crizei economice din țară.
În mod normal, liberalii ar trebui să pună pe primul loc interesul public în rezolvarea acestei dileme. Or interesul public e reprezentat de stabilitatea economică. Această dilemă cu care se confruntă acum liberalii va reprezenta cu siguranță un test al bunei guvernări. La urma urmelor este grav să pierzi alegerile, dar este devastator să riști stabilitatea economică pentru câștiguri electorale.
