Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât joi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, stabilit în şedinţa de politică monetară din ianuarie. De asemenea, BNR a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Analistul economic Petrișor Peiu a vorbit în exclusivitate pentru PS News despre decizia BNR. În viziunea acestuia, decizia BNR reflectă prudența excesivă a Băncii Centrale din ultimii doi ani, dar și spaima că leul poate fi afectat și astfel deficitul comercial poate să ajungă să crească extrem de mult.
„Guvernatorul Mugur Isărescu urmărește linia aceea de prudență maximă în ceea ce privește combaterea inflației. Încă de când a început acest fenomen, el a tot spus și, de multe ori și ceilalți comunicatori ai Băncii Centrale, că principala temere este să nu inhibe creșterea economică printr-o creștere de dobânzi foarte agresivă și, din acest motiv, ne aducem aminte că erau niște creșteri de dobânzi foarte moderate, undeva cu un sfert de punct procentual, în timp ce alte state europene aveau mișcări mai ample de creșterea dobânzilor. Deci, a primat spaima aceasta că se poate inhiba creșterea economică.
De fapt, este o situație ingrată în care se află Banca Națională pentru că a lăsa pe umerii băncii întreaga povară a luptei împotriva inflației, adică a aștepta numai din creșterea de dobânzi calmarea inflației, pune Banca Națională într-o poziție ingrată. Pe de altă parte, BNR este mult mai atentă la stabilitatea cursului valutar. Un diferențial de dobândă prea mare între dobânzile la leu și la euro ar fi accentuat dezechilibrul acesta între valută. Lucrul acesta ar fi fost destul de greu de digerat de către economia noastră. Oricum, stabilitatea leului în raport cu euro a dus la un deficit comercial extrem de mare, aproape 35 de miliarde de euro pe anul trecut. BNR a preferat să fie prudentă, să aștepte să vadă care va fi evoluția creșterii prețurilor în primele luni ale anului, ianuarie – februarie și abia apoi să ia o decizie dacă continuă cu creșterea de dobândă sau se oprește la acest nivel.
Deci, în concluzie este o măsură care reflectă, cred eu, prudența excesivă a Băncii din ultimii doi ani, dar și spaima că leul poate fi afectat și astfel deficitul comercial poate să ajungă să crească extrem de abrupt”, a spus Petrișor Peiu.
Inflația a scăzut la 16,37%
Amintim că BNR arată că rata anuală a inflației a scăzut la 16,37 la sută în decembrie 2022, de la 16,76 la sută în noiembrie, rămânând doar marginal deasupra nivelului prognozat, în principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descreșterii cotației petrolului și al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA.
Prin urmare, în trimestrul IV 2022, rata anuală a inflației a ajuns pe un platou, așa cum s-a anticipat, înregistrând pe ansamblul intervalului o creștere mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,88 la sută în septembrie), în condițiile accentuării impactului dezinflaționist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, sub influența scăderii considerabile a prețului combustibililor.
