În staţia de autobuz „Arcul de Triumf”, din Capitală, un graffiti cu mesajul „Trianon 100”, pe fond de doliu, a apărut peste noapte. Desenul a fost observat la primele ore ale dimineții, însă autorii sunt necunoscuți, lângă graffiti fiind observate doar inițialele „E.R.A.”.
100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, la Versailles
Data de 4 iunie 2020 a marcat 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, unul dintre acordurile care au pus punct primului Război Mondial.
Tratatul, semnat între puterile învingătoare şi Regatul Ungariei, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar și stat învins în urma războiului, stabilea noile frontiere ale Ungariei cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România şi Cehoslovacia, potrivit B1.
În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croaţia) şi Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei (azi: Republica Slovacia şi, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
Tot în cadrul dictatului, s-a consfințit internațional unirea Transilvaniei cu Regatul României.
Acest tratat era doar unul dintre cele care au urmat Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920), întâlnire ce avea ca misiune reglementarea problemelor postbelice ale Europei și stabilirea unei noi ordini politice și teritoriale.
Mesajul Ungariei cu ocazia centenarului semnării Tratatului de Pace de la Trianon
Cu ocazia centenarului, Gergely Gulyás, ministrul care conduce Cancelaria Prim-ministrului Ungariei, a declarat că țara sa a fost obligată să semneze acest dictat de pace, pierzând astfel două treimi din țară.
„Un maghiar din trei s-a trezit dincolo de graniţă, fără să se fi mutat de acasă. Ne aplecăm capul în faţa victimelor maghiare ale secolului pe care l-am lăsat în urmă, ne gândim la toţi cei care au fost executaţi, întemniţaţi sau ruinaţi pentru că au fost maghiari. Ne gândim la cei care, în secolul care a trecut, au trebuit să-şi jertfească viaţa din iubire pentru patrie, pentru că în aceşti 100 de ani ataşamentul faţă de patrie a păstrat ţara şi nu pe cei care au rămas credincioşi patriei”, a declarat ministrul, conform agenției de presă maghiare, menționând și că, an de an, data de 4 iunie este „zi de doliu national”.
