Ministerul Mediului are alocaţi, pe un Program Operaţional, 16 milioane de euro pentru reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului, pe care nu reuşeşte să-i acceseze înca din 2016, a declarat marţi Oana Neneciu, director executiv Ecopolis şi coordonatorul platformei Aerlive.ro. Potrivit acesteia, anul trecut a fost lansată prima platformă independentă de monitorizare a calităţii aerului din Bucureşti, Aerlive.ro, pentru că Ministerul Mediului „nu monitorizează cum trebuie calitatea aerului”.
În prezent, platforma are 15 senzori în Bucureşti şi furnizează date în special pe particulele fine în mişcare, PM 10 şi PM 2,5. „Pe partea de monitorizare e clar că avem nevoie de mai multă implicare din partea autorităţilor. Ministerul Mediului, deşi iniţial foarte deschis, a organizat două întâlniri cu ONG-uri şi cu persoane implicate pe partea aceasta…nu a continuat acest dialog. Nu e foarte clar ce se va întâmpla. Ideea este că Ministerul Mediului are pe un Program Operational alocaţi 16 milioane de euro pentru reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului pe care nu reuşeşte să-i acceseze încă din 2016 şi ce promite Ministerul acum e că va moderniza această reţea, dar nu am văzut nimic concret sau nu s-a întâmplat nimic de cel puţin 6 luni de când discutăm noi cu ei„, a spus Oana Neneciu, în cadrul conferinţei „Criza poluării aerului din Bucureşti: cauze, actori, soluţii”.
Pe data de 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007-2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluprii.
Anuntul privind condamnarea României a fost făcut, în aceeaşi zi, de către ministrul Mediului, Costel Alexe, iar în acest sens acesta a solicitat Primăriei Capitalei întocmirea unui plan de urgenţă pentru reducerea poluării, în caz contrar Comisia Europeană urmând să declanşeze o nouă procedură de infringement care poate costa România o sumă forfetară minimă de 1,6 milioane de euro, „iar penalităţile pe zi pot varia de la circa 2.000 de euro şi 120.000 de euro pe zi”, aminteşte ziare.com.
