Ministrul interimar al Culturii, Bogdan Gheorghiu, într-un interviu acordat pentru News.ro a prezentat două variante de soluţionare a problemei „Cuminţenia Pământului” – achiziţionare disputată de mai bine de cinci ani.
„Există două variante: ori să o cumpere Statul, prin Ministerul Culturii, ori, în baza unui acord între Stat şi o entitate privată, Ministerul Culturii să cedeze dreptul de preempţiune şi să permită acelui privat să o achiziţioneze. Entitate privată înseamnă cineva dispus să cumpere acestă lucrare în condiţiile cerute de Ministerul Culturii, între care, să rămână pe teritoriul ţării şi să fie expusă într-un muzeu, nu în alt cadru, şi accesul publicului să fie 7 zile din 7. Există o astfel de entitate privată dispusă să accepte astfel de condiţii. În acest moment, nu pot face publice detalii”.
Ministrul a subliniat că nu a avut nicio discuţie cu proprietarii sculpturii sau cu reprezentantul lor.
„Sunt într-o discuţie cu o entitate privată care ar fi dispusă să respecte aceste cerinţe de la care noi nu facem rabat”, a explicat el.
Întrebat dacă ar prefera Statul să renunţe la dreptul de preempţiune, Gheorghiu a spus că „Statul nu preferă nimic. Alege varianta cea mai avantajoasă pentru binele patrimoniului. Dacă lucrarea este expusă într-un muzeu care să corespundă tuturor cerinţelor oamenilor de specialitate – se va face o comisie, nu oricum -, iar publicul are acces 24/ 24, pe beneficiar nu îl mai interesează dacă acest lucru s-a făcut doar de Stat sau printr-un parteneriat. Important e să ne atingem scopul”.
Restituirea donațiilor pentru „Cumințenia Pământului”
După campania ratată a Guvernului Cioloș din anul 2016, în cadrul campaniei „Brâncuși e al meu”, a apărut problema protejării intereselor tuturor cetățenilor care s-au implicat în campania de donație și returnarea sumelor donate.
„Tentativa de a strânge donaţii s-a dovedit a fi un eşec. Munca de restituire a banilor colectaţi a fost plasată Ministerului Culturii, deşi nu ministerul a strâns banii la vremea respectivă. La finalul anului 2018, doar 6% din totalul donaţiilor fuseseră returnate. În toamna anului 2019, când am venit eu, era undeva aproape de 30%. Până la finalul anului am ajuns la 34% şi atunci s-a creat un blocaj: ne-am lovit de refuzul firmelor de telefonie mobilă de a ne pune la dispoziţie datele de care aveam nevoie pentru a continua restituirea donaţiilor. Am reuşit să depăşim blocajul în vreo trei săptămâni, apelând la alte ministere. Astăzi suntem aproape de 45% – procent de restituire”.
El a subliniat că un blocaj real urmează: „Va fi punctul în care nu vom mai avea cui da banii, pentru că există donaţii anonime, de pe cartele care nu mai sunt în uz”.
Ce se va întâmpla cu restul banilor? „Asta este problema. Vor fi în cont fără titular şi, probabil, va trebui iniţiată o altă Hotărâre care să reglementeze. Când vor rămâne nişte bani fără a şti cui să îi dăm, eu voi pleda ca ei să ajungă tot în domeniul artei plastice”.
„Cumințenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907, și aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur. Alături de “Sărutul” și “Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului. Este emblema “primelor sculpturi moderne din lume”.
Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, Gorj. Este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa și puritatea formei și prin utilizarea sensibilă a materialelor.
Brâncuși spunea despre operă:
„Cuminţenia pământului… A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului – care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pământului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!„
