PSD pregătește moțiunea de cenzură în această sesiune parlamentară, însă mai are nevoie de voturi pentru a da jos guvernul PNL care intenționează să-și asume răspunderea în Parlament pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi. Moțiunea de cenzură poate fi o victorie importantă a celor de la PSD în pragul alegerilor locale sau o înfrângere răsunătoare care va demobiliza electoratul pesedist.
PSD a ajuns cel mai vânat partid din Parlament, iar acum este constrâns să depună o moțiune de cenzură. Pentru PNL sunt bune ambele situații:
– Dacă moțiunea de cenzură va trece și va fi demis guvernul, atunci PNL și președintele Klaus Iohannis vor forța alegerile anticipate
– Dacă moțiunea de cenzură nu va trece, atunci PNL va organiza alegerile locale în două tururi
Ambele scenarii le dau coșmaruri celor din PSD, însă cea mai bună soluție pentru partidul condus de Marcel Ciolacu pare aceea în care moțiunea de cenzură va trece și guvernul va fi demis.
Cu o victorie la moțiunea de cenzură, PSD demonstrează propriului electorat că are puterea să se bată cu celelalte partide și că are șanse la victorie, chiar dacă doar teoretic.
Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, a anunțat că s-au strâns 115 semnături pentru depunerea moțiunii de cenzură în Parlament. Calculele PSD nu sunt deloc simple, deoarece nu are parteneri politici. UDMR nu vrea să se alieze cu PSD, însă vor „colabora cu toți cei care sunt împotriva introducerii alegerii primarilor în două tururi”. „Vom vota moțiunea de cenzură împotriva acestui Guvern, care nu a reușit să-și respecte promisiunea și se pregătește să modifice legea electorală prin asumarea răspunderii”, a precizat UDMR.
PSD mai poartă discuții și cu Pro România pentru a obține voturi la moțiunea de cenzură.
Calculele pentru moțiune sunt aceleași din urmă cu câteva luni – PSD are nevoie de 233 de voturi dacă vrea să dea jos guvernul PNL. Nu s-a schimbat structura Parlamentului, însă s-au schimbat grupurile parlamentare.
PSD are un total de 129 de deputați și 69 de senatori, adică un total de 198 de parlamentari, potrivit informațiilor prezentate de site-ul Camerei Deputaților și Senatului. Ar mai avea nevoie de 35 de voturi pentru a obține o victorie la moțiunea de cenzură. Ținând cont că în urmă cu câteva luni anumiți parlamentari PSD au trădat propriul partid și au votat împotriva guvernului Dăncilă și pentru investirea guvernului Orban, Marcel Ciolacu nu poate fi sigur de toate cele 198 de voturi.
UDMR are 21 de deputați și 9 senatori, potrivit datelor prezente pe site-urile oficiale ale Parlamentului. UDMR este convins să voteze moțiunea de cenzură pentru a împiedica alegerea primarilor în două tururi, deoarece ar pierde 15-20% dintre primarii săi dacă s-ar schimba sistemul de vot.
În ziua moțiunii de cenzură, două detalii vor fi importante:
– Dacă toți parlamentarii PSD vor vota în Parlament moțiunea de cenzură.
– Dacă PSD va reuși să adune încă 5 voturi de la celelalte partide, în afară de UDMR.
Pro România rămâne cea mai plauzibilă soluție pentru a asigura voturile necesare moțiunii de cenzură. PSD mai poate încerca și la parlamentarii neafiliați sau la minorități. ALDE nu va vota moțiunea, deoarece a anunțat deja că susține alegerea primarilor în două tururi, potrivit mediafax.ro. Celelalte partide – USR și PMP – sunt clar de partea PNL în această bătălie.
Dacă adunăm voturile PSD și UDMR există teoretic șanse mari să vedem o victorie la moțiunea de cenzură, mai ales că PNL a încercat moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă cu un dezavantaj mult mai mare.
Fiind an electoral, poate apărea situația în care anumiți parlamentari din PSD să-și dea votul pentru moțiune doar dacă vor primi șansa să candideze la un alt mandat în toamna lui 2020. Fiecare vot are un preț.
Și marea dificultate pentru PSD e că nu poate promite foarte multe lucruri în schimbul voturilor, deoarece a pierdut guvernarea și nu mai poate oferi funcții în diferite instituții ale statului, iar în 2019 a obținut două înfrângeri și nimeni nu crede că PSD ar putea să se apropie măcar de 30% pentru a fi considerat o forță politică în următorii 4 ani sau pentru a avea șanse la o nouă guvernare.
