Traian Băsescu, în cazul căruia Curtea de Apel București a constatat calitatea de colaborator al Securității, a spus în fața instanței că și-a turnat colegii la Securitate fiind constrâns de Regulamentul disciplinei militare.
Grupul de Investigații Politice publică motivarea instanței, care a desființat argumentele invocate de fostul președinte.
„Băsescu, care între 2004 și 2014 a fost comandantul suprem al Armatei, a susținut în procesul cu CNSAS că toți militarii erau informatori ai Securității și își turnau colegii înainte de decembrie 89.
În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu – Petrov de colaborator al Securității. Curtea a admis cererea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), stabilind că „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
Instanța a respins toate susținerile lui Băsescu, care a mers până acolo încât să afirme că a fost constrâns să întocmească notele informative de Regulamentul disciplinei militare. Băsescu a susținut în fața Curții de Apel că și-ar fi turnat colegii de la Institutul de Marină, folosind numele conspirativ Petrov, pentru că „disciplina militară obligă pe fiecare militar să fie cinstit, sincer și drept”, arată Grupul de Investigații Politice.
Curtea de Apel București a arătat că, în cazul militarilor, obligația de a prețui onoarea și demnitatea nu este doar una morală, ci este chiar una juridică.
„În cazul militarilor, obligaţia de a preţui onoarea şi demnitatea în exerciţiul profesiei nu este doar o obligaţie morală, ci şi una juridică, astfel că ei, precum celelalte categorii profesionale care au o astfel de obligaţie, nu se pot deroba în nici un fel de la răspunderea care le revine în caz de încălcare a valorilor protejate prin instituirea obligaţiei, care reprezintă fundamentul esenţial al statutului lor.
Nu este rolul aceste instanţe să definească onoarea şi demnitatea, dar, indiferent de definţia adoptată, esenţial este că a acţiona cu onoare şi demnitate presupune (şi a presupus şi în perioada de referinţă) o conduită întemeiată pe principiile moralităţii şi a regulilor sociale unanim acceptate”, se arată în motivarea instanței.
Mai mult, judecătorii afirmă în motivare că Traian Băsescu nu s-a mulțumit să relateze fapte, ci le-a și interpretat, fiind perfect conștient de efectele pe care notele sale informative le pot avea.
