Victoriile electorale înregistrate în 2022, în Europa, de partide naționaliste și de extremă dreaptă nu fac decât să confirme ascensiunea acestor mișcări în ultimii 20 de ani, spun experții, iar formațiunile „tradiționale” au partea lor de vină, scrie Europa Liberă.
Redenumite, poate „rebrand-uite” în 2022, formațiunile naționaliste și de extremă dreaptă își făcuseră loc în politica europeană înainte de pandemie și înainte de criza economică.
Acum însă, culeg roade importante, după peste doi ani de pandemie și pe fondul problemelor economice, în aproape toate țările europene în care au avut loc alegeri în 2022. Sondajele Politico arată evoluția lor față de alegerile anterioare.
Italia
Partidul cu rădăcini neo-fasciste Fratelli d’Italia a câștigat cele mai multe voturi la alegerile din 25 septembrie, din Italia – 26,2% din voturi, față de 4,4% în 2018. (Fratelli d’Italia a profitat nu doar de succesul naționalismului, ci și, parțial, de scăderea Ligii – partidul liderului radical Matteo Salvini (2022: 8,9% față de 17,4 în 2018).
Suedia
Partidul de extremă-dreapta „Democrații Suediei”, cu rădăcini neo-fasciste, s-a clasat pe locul doi în alegerile din 11 septembrie. A obținut 20,2% față de 17,5% în 2018. Au loc negocieri pentru formarea unei coaliții de guvernare în care formațiunea populistă și anti-imigrație „Democrații Suediei” are cele mai multe mandate.
Franța
Rassemblement National (partidul de extremă dreapta condus de Marine Le Pen) a obținut, în iunie 2022, 17,3% din voturi, față de 8,8% în 2017 (89 de mandate, față de 8 cu cinci ani înainte).
Bulgaria
Partidul de extremă dreaptă Renașterea a obținut, după alegerile anticipate din 2 octombrie, 10,2% din voturi, dublu față de procentul obținut în urmă cu un an (4,9%), în noiembrie 2021.
Acestea sunt cele mai recente rezultate electorale europene, dar, în aprilie, premierul Ungariei, Victor Orbán reușea, în ciuda așteptărilor, să își sporească chiar majoritatea din Parlament, de la 49,3% în 2018 pentru partidul său Fidesz, la 53,1%.
Câteva luni mai târziu, declarațiile lui de la Băile Tușnad erau descrise frecvent, în Europa, drept rasiste.
Discursul de sâmbătă, 23 iulie 2022, a lui Viktor Orbán cuprinde pasaje controversate. Aflat tot la Tușnad, dl. Orbán a lansat în 2014 un concept devenit fapt: „regimul iliberal”. El se opune valorilor liberale specifice democrației și accentuează caracterul național.
Doctorul în științe politice Veronica Anghel, profesor la Johns Hopkins University, explică pentru Europa Liberă că deși contextul anului 2022 a favorizat anumite evoluții din Ungaria sau Italia, rădăcinile succesului electoral pe care îl are Viktor Orbán, în Ungaria, sau Georgia Meloni, în Italia, sunt mai adânci.
„Electoratul Fidesz răspunde pozitiv de mult mai mult timp la un discurs rasist, anti-imigrație și la asocierea inegalităților economice resimțite de societate cu avansul unei economii bazate pe globalizare și pe schimbarea normelor sociale tradiționale”, spune Veronica Anghel.
La fel, adaugă ea, Fratelli d’Italia răspunde acelorași „nevoi de recuperare a unui statut social și economic pe care o parte a societății simte că l-a pierdut din cauza valurilor de imigranți”.
Georgia Meloni a declarat că vrea să renegocieze cu Uniunea Europeană planul de relansare post-covid și să modifice Constituţia în vederea alegerii preşedintelui italian cu sufragiu universal.
De altfel, subliniază profesorul de științe politice, rezultatul votului din Italia, cu preluarea de către Fratelli d’Italia a unei părți a electoratului care a votat acum patru ani cu „Lega”, a liderul radical Matteo Salvini, arată aceste rădăcini ale nemulțumirilor, mai vechi decât pandemia de Covid și decât actuala temere față de prețul gazelor și inflație.
„Fratelli d’Italia va întâlni însă aceleași probleme de a stimula creștere economică simultan cu o recreare a unei societăți exclusionare sub direcția fascistă ‘Dumnezeu, patrie, familie’ [sloganul Georgiei Meloni]”, adaugă ea.
Întregul articol poate fi citit aici.
