Invitatul interviurilor PSnews.ro din această săptămână este europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai.
În cadrul interviului acordat PSnews.ro, Norica Nicolai a dezvăluit cum se vede de la Bruxelles activitatea Guvernului tehnocrat, fiind de părere că nu se vede niciun fel de determinare sau viziune, ci se vede în schimb o lipsă de atitudine.
Totodată, europarlamentarul ALDE a vorbit despre presiunile DNA-ului, dar și despre problema bebelușilor, în contextul gafelor făcute de miniștrii Guvernului Cioloș.
Dan Bucura: Bună ziua, doamna Norica Nicolai. Bine ați revenit în studioul nostrum, la PSnews.
Norica Nicolai: Bine v-am găsit.
Dan Bucura: Noi am dorit să structurăm interviul de astăzi pe trei teme mari – Guvernul, așa cum se vede inclusiv de la Bruxelles, acolo unde dvs. petreceți mult timp, în forma aceasta a lui tehnocrată. După aceea poate un pic de politică mioritică, mai ales pe zona de dreapta de un proveniți dvs. și bineînțeles politica externă – chestiuni care până la urmă ne afectează. Revenind la prima – v-aș întreba direct – cum se vede prin prisma dvs. activitatea acestui Guvern tehnocrat? Să spunem că a trecut perioada de miere, de liniște pentru Guvern și putem să-i facem o radiografie, să-i spunem așa.
Norica Nicolai: Cu excepția premierului Cioloș și a celor doi miniștrii – de Afaceri Externe și Apărare, care au un geam vizibil, îi obligă fișa postului să fie vizibili, nimic nu se vede. Se mai văd miniștrii care fac declarații interesante și pun ghilimele pe cuvântul interesante, nu se vede niciun fel de determinare, niciun fel de viziune, fără atitudine … niște oameni care așteaptă oameni să se întoarcă de la Bruxelles să își plătească creditele dintr-un salariu mai bun și în rest … nimic pentru România.
Dan Bucura: Interesantă chestiunea aceasta pe care ați atins-o cu plecatul de la Bruxelles. Oamenii, nu numai membrii Guvernului, dar mai sunt personaje care au plecat de la Bruxelles de la niște salarii mult mai bune decât ce ai putea găsi în România și s-au întors aici. Cum explicați chestiunea asta, mai ales că dvs. sunteți implicată în fenomen?
Norica Nicolai: Vedeți, în România tentația politicii e permanentă, e prezentă. Foarte mulți înjură politica pe la colțuri sau direct unii, dar ar intra în locul, în casa pe care o înjură și foarte mulți au acceptat ideea asta, de a renunța la niște salarii de câteva mii de euro pe lună, pentru a veni la câteva sute la București, salarii, și probabil pentru a nu face nimic, însă eticheta de secretar de stat, de ministru, de șef de cabinet e important în CV și cred că asta poate să îi ajute sau speră ei să îi ajute într-o perspectivă pentru a obține posturi mai bune, nu periferice așa cum mulți dintre ei le au astăzi.
Dan Bucura: Înțeleg. Ziceați de Guvern. Bun, vizibilitate mică sau aproape deloc
Norica Nicolai: Determinare deloc, performanță nu văd, nu văd o idee solidă care să fie pusă în practică
Dan Bucura: Credeți că ar fi cazul unei moțiuni până la urmă, dacă vorbim de un Guvern slab?
Norica Nicolai: Sigur, dacă ai clasă politică. Dar cum n-ai, ai niște partide care se străduiesc să supraviețuiască între presiunile interne din preajma alegerilor și presiunile DNA-ului, nu cred că vom avea o moțiune până în toamnă, când un partid sau altul speră să preia conducerea în această țară. Deși nu sunt foarte sigură că vor reuși – să aibă majorități semnificative care să le permită să facă un Guvern.
Dan Bucura: Ați vorbit de presiunile acestea ale DNA-ului și îmi amintesc că nu cred că au trecut vreo două săptămâni de când senatorii de la PSD, de exemplu, au avut o întâlnire, să-i spunem informală cu ministrul Justiției și au apărut unele stenograme în care unii membri îi spuneau mai direct sau cu perdea doamnei ministru, vorbeau despre exact această, să-i spunem, prigoană pe care DNA o face asupra aleșilor. Bine, oamenii aceia vorbeau de PSD, că de acolo veneau. Simțiți, așa ca percepție, că justiția face oarecum presiuni sau exagerează în ceea ce privește zona politică?
Norica Nicolai: Politica penală europeană este marcată de principiul respectării drepturilor omului și libertăților. Dacă am respecta strict aceste valori în administrarea justiției din România, n-ar trebui să avem atâtea solicitări de arestare preventivă. Pentru că libertatea e regulă, încarcerarea este excepția și faptul că aveem în permanență aceste cereri, mie îmi spune că ne gândim mai mult la rezonanța mediatică a administrării justiției. Ne interesează să împrăștiem un pic de teamă, de spaimă, de teroare dacă vreți, desi uneori poate e prea mult, și mai puțin să administrăm corect justiția. Dacă n-am fi așa, n-aș înțelege de ce oamenii care au fost arestați, perioade unii îndelungate, au stat după aceea în tot felul de administrare de probe și sunt astăzi în libertate. Asta înseamnă că n-au reprezentat pericolul social pe care îl reclamă în Codul penal și care îi obligă în instanță să aresteze, ci doar probabil au fost modele, iarăși pun ghilimele, pentru a arăta altora că se poate și privarea de libertate dacă vor unii. Eu zic că nu cred că în momentul de față acest Parlament este capabil să facă o moțiune simplă. Cu una de cenzură am dubii totale.
Dan Bucura: Și totuși, mă întorc la povestea aceasta cu gafele miniștrilor, sau dacă nu chiar gafe, lipsa aceasta de implicare. Am avut recent în România povestea aceasta cu bebelușii care a creat foarte multe emoții. Și un ministru al Sănătății care dacă nu a gafat, cel puțin n-a fost atât de prompt cum se așteptau românii, cum se aștepta opinia publică. Ăsta nu este oare un motiv de depunere a unei moțiuni împotriva ministrului?
Norica Nicolai: Situația după părerea mea este mult mai gravă pentru că văd că situația continuă, se perpetuează, apar din ce în ce mai multe cazuri și tot felul de ipoteze care mai de care mai fanteziste, șocante. Domnul ministru se comportă ca șefa de la registratură. În fiecare zi aproape se duce să vadă care mai este starea copiilor și raportează public, dar capacitatea de a impune niște măsuri care să atenueze fenomenul, sau măcar să ne facă să știm de unde vine, care e cauza, nu am văzut-o la domnul ministru. În alte condiții, și pentru mai puțin s-au făcut moțiuni simple împotriva miniștrilor. În momentul de față cred că nici PSD-ul, nici PNL-ul nu au acest curaj.
Dan Bucura: Deci e vorba de teamă din punctul dvs. de vedere.
Norica Nicolai: Da, este vorba de teamă de a destabiliza puțin această opțiune sau vâltoare tehnocrată pe care cineva a impus-o în România.
Dan Bucura: Am înțeles. Tot din punct de vedere al așteptărilor față de Guvern, din punct de vedere al politicienilor, este această chestiune a alegerilor electorale. Au nemulțumit pe foarte mulți ideea, cel puțin la locale, mergerii pe un singur tur la alegerea finală și cel puțin din zona de dreapta din care proveniți dvs., au fost semnale că sunt nemulțumiri dar nimeni nu a acționat, toată lumea a așteptat ca Guvernul prin Dacian Cioloș să modifice ceva. Însă, Guvernul ar fi trebuit să facă mai mult în sensul acesta sau tot politicienii…
Norica Nicolai: Guvernul nu trebuie să facă nimic în sensul acesta pentru că legea electorală a fost rezultată conducerilor dintre partidele politice. Așa au negociat, au convenit această soluție electorală probabil ambele partide mari PNL-ul și PSD-ul, în momentul în care cineva are probleme care sunt susținute de sondaje de opinie defavorbile și încearcă să schimbe regula jocului, face o greșeală strategică în abordarea politică. Asta, în opinia mea, tipul ăsta de discurs a vulnerabilizat foarte tare PNL-ul. Au dovedit că nu sunt în stare să intre într-o bătălie cu forte care să le și permită să câștige și atunci vor să schimbe regula jocului pentru a încerca în altă formula aceea cu două tururi de scrutin, să mai câștige ceva. Probabil că au pierdut mai mult decât și-au imaginat pentru că românii în general iubesc învingătorii. Plâng pe umărul învinsului dar nu îi ține mult. Îi ține o zi-două, și după aceea se gândesc că ce e slab nu merită compasiunea lor, n-avem tipul ăsta de solidaritate cu cel slab, ci cu cel puternic. Așa suntem construiți. Nu … trebuie procedat corect, că a promova o ordonanță nici nu era constitutional de făcut chestiunea asta și aștept ca rezultatele alegerilor să demonstreze dacă există o forță politică în România capabilă să coaguleze electoratul. Deși, eu sunt absolut convinsă că la lehamitea care există în ceea ce privește partidele, s-ar putea mulți independenți să fie soluțiile. Vor fi și ei o speranță, ca și Guvernul tehnocrat.
