un material de Teodora Tiron
După aproape două luni de la apariția celei mai controversate ordonanțe de urgență din ultimul deceniu, pe holurile Parlamentului se conturează o nouă variantă de lucru, astfel încât o situație precum cea din această iarnă să poată fi mult mai ușor de gestionat.
Manifestațiile în stradă au fost caracterizate de către reprezentanți ai PSD ca fiind ori inoportune (în cel mai bun caz), ori chiar naziste (vezi declarația lui Cătălin Beciu), până la ideea cea mai recentă, prin care s-a sugerat că cetățenii din Piața Victoriei ar trebui alungați cu tunuri cu apă.
CITIȚI ȘI: Lider ALDE, cuvinte ȘOCANTE la adresa protestatarilor: „Animalelor, mi-e scârbă de voi!”
Adrian Dobre, purtătorul de cuvânt al PSD, a susținut că protestele au obstrucționat activitatea Guvernului: „În mod evident că în această perioadă Guvernul a fost încetinit și că mare parte din timpul prim-ministrului a fost alocat acestei probleme spinoase. Sigur, este un factor care a contribuit la obstrucționarea temporară, pe parcursul acelei perioade, a activității Guvernului”.
Ne întrebăm, astfel, dacă există o cale prin care putem evita acest gen de manifestații, astfel încât să existe o fluidizare a proceselor politice.
Societatea civilă trebuie conciliată cu politicul care reglementează legile și funcționarea corectă a sistemului statal. O soluție ar fi acordarea mai multor drepturi, prin care cetățenii să-și poate controla liderii și derapajele acestora.
Ce este referendumul abrogativ?
O modalitate prin care acest lucru ar putea deveni fezabil este mai multă democrație directă, mai pregnantă în alte state europene. În Italia, de exemplu, din 1970 a fost adoptat referendumul abrogativ de inițiativă populară. 500.000 de votanți sau 5 consilii regionale pot iniția un referendum abrogativ. Până în prezent au avut loc 66 astfel de referendumuri. Acest tip de referendum există și în Elveția, Malta, Rusia, Danemarca și Albania, dar și în 23 de state din SUA.
Referendumul abrogativ permite poporului abrogarea unei legi votate de Parlament sau propunerea alteia. Mai mult decât atât, acest tip de referendum oferă mai multă libertate și suveranitate poporului, întrucât poporul este cel inițiază acțiunea, și nu guvernanții, eliminându-se relația de inegalitate la nivelul inițiativei.
În România există, la nivel central, conform Legii nr. 3/2000, trei tipuri de referendum: cel constituțional și cel pentru demiterea președintelui, care au un caracter decizional, și cel consultativ, pe teme de interes național, organizat de Președintele României, după consultarea Parlamentului.
În momentul de față nu există posibilitatea prin care cetățenii pot vota abrogarea unei legi sau inițerea unui proiect, referendumul având rol consultativ si nefiind imperativ. Președintele nu poate iniția un referendum pe teme legislative, el neavând, prin articolul 74 din Constituție, drept de inițiativă legislativă.
Cererile unei națiuni ar trebui să fie decisive, nu facultative. Existența unui referendum legislativ în România, ar permite nu numai evitarea manifestațiilor în stradă, precum cel din Piața Victoriei, a căror reușită este incertă, dar ar oferi posibilitatea la o mai mare implicare din partea cetățenilor în viața politică.
Referendumul oferă un mijloc prin care se poate întări democrația. Pentru diminuarea exceselor de putere și a corupției, și pentru ca democrația să funcționeze, este necesară o mai mare transparență din partea politicienilor, dar și o mai multă implicare din partea cetățenilor. Tocmai de aceea, mai pe la colțuri, mai direct, unii politicieni iau în seamă inițerea unui proiect de completare a legii referendumului cu prevederile de organizare a referendumului abrogativ.
Un articol de nota 10!