Oana Stancu, dezvăluiri incendiare despre o presupusă faptă ilegală a unui important demnitar: ”Aici vine bomba pe care am aflat-o”

Jurnalistul de investigații Oana Stancu a făcut marți seară, în cadrul emisiunii ”Sinteza Zilei”, de la Antena3, o dezvăluire extrem de importantă despre un înalt demnitar din statul român.

Citește și: SRS prezintă detaliu spectaculos despre o anchetă în plină desfășurare și previzionează un război între două tandemuri: ”Mai trebuie sa prognozez cine va invinge?”

Potrivit jurnalistului Antena3, procurorii de la Parchetul General ar fi ridicat marți mai multe documente de la Curtea Constituțională, printre care și unele care care l-ar putea incrima pe șeful CCR, Augustin Zegrean.

Documentul la care face referire Oana Stancu este semnat de Augustin Zegrean împotriva deciziei plenului Curţii Constituţionale, exact în ziua în care s-a dat erata. În aceeaşi zi, domnul Minea intră la crepuscul, fură ştampila, dă erata. Domnul Zegrean, care era în concediu – că de aceea îi ţinea locul domnul Minea – trimite o hârtie Guvenului României prin care anulează solicitarea de actualizare a listelor dispusă de plenul CCR”, a dezvăluit Oana Stancu.

De asemenea, potrivit relatărilor jurnalistului Antena3, ”erata deja nu mai contează, este mult mai slabă comparativ cu documentul pe care procurorii l-au obţinut în această după-amiază semnat de Augustin Zegrean”

Iată precizările integrale ale jurnalistul Oana Stancu din cadrul emisiunii ”Sinteza zilei”, de marți seară, de la Antena3:

Oana Stancu: În momentul acesta, suntem în situaţia unei veşti importante în legătură cu acest dosar, respectiv că Parchetul General, astăzi, a ridicat toate actele de la Curtea Constituţională. Şi aici vine bomba pe care am aflat-o în această seară. Noi am discutat de trei ani despre o erată făcută, cum spuneam, la crepuscul, de domnul judecător Minea. Există un act şi mai grav, din informaţiile pe care le deţin, şi sper să obţin documentele până vineri la „Exces de putere”, un act semnat de domnul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, un abuz în serviciu din ceea ce am aflat în această seară. Documentele se află în mâna Parchetului. Documentul respectiv este semnat de Augustin Zegrean împotriva deciziei plenului Curţii Constituţionale. Domnul Zegrean, exact în ziua în care s-a dat erata – în aceeaşi zi domnul Minea intră la crepuscul, fură ştampila, dă erata – care era în concediul, că de aceea îi ţinea locul domnului Minea, trimite o hârtie Guvernului României prin care anulează solicitarea de actualizare a listelor dispuse de plenul Curţii Constituţionale. Aceasta este informaţia pe care au o deţin. De asemenea, înţeleg că procurorii, în acest moment, sunt în posesia unor documente extrem de importante făcute de judecătorii de la Curtea Constituţională care au participat la această manevră pentru a-şi ascunde urmele, respectiv multe actele făcute în legătură cu erata sunt ascunse ca acte administrative şi pentru a-şi acoperi urmele, au spus „erata nu era făcută ca să stabilim validarea sau nu a referendumului şi a demiterii lui Traian Băsescu, ci în vedere soluţionării unor contestaţii. Potrivit documentelor pe care procurorii le deţin şi informaţiilor pe care au le-am obţinut în această seară, erata deja nu mai contează, este mult mai slabă comparativ cu documentul pe care procurorii l-au obţinut în această după-amiază semnat de Augustin Zegrean. Şi succesiunea faptelor explică limpede despre ce e vorba. Pe 2 august 2012, plenul Curţii Constituţionale, întrunit pentru a valida referendumul sau nu, constată că nu are datele necesare privind cvorumul, respectiv privind numărul total al votanţilor şi se adresează o solicitare Guvernului României să comunice care este numărul total al alegătorilor de pe listele permanente. Explicaţiile au fost date de la momentul respectiv, când a fost şi o opinie în final, după ce s-a validat referendumul, o opinie separată, exprimată de trei judecători: domnul Acsinte Gaşpar, domnul Ion Predescu, domnul Tudorel Toader. Domnul Acsinte Gaşpar, astăzi, după audierea la Parchet, a şi făcut trimitere la această opinie separată, care pe texte de lege arăta următorul lucru: votanţii de pe listele permanente definite de lege sunt cei din interiorul ţării. În afara teritoriului României cetăţenii români cu drept de vot votează pe liste suplimentare. Asta prevedea legea. Dincolo de asta, Curtea Constituţională a cerut Guvernului să elimine morţii de pe liste. Comunicase Ministerul de Interne că avea vreo jumătate de milion de acte de identitate expirate. Să le elimine, că nu se putea vota dacă nu aveai actualizat actul de identitate. Să spună Guvernul României care este numărul de români cu drept de vot de pe listele permanente. Pe 3, Guvernul României primeşte această solicitare semnată de domnul Augustin Zegrean, care ulterior şi pleacă în concediu. Pe 6, se dă erata. Pe 6, în aceeaşi zi, deşi domnul Zegrean era în concediu, Guvernul României priveşte o altă adresă, înţeleg, de la domnul Zegrean prin care i se anulează solicitarea în detrimentul Curţii. Guvernul României apucase între timp să adopte un memorandum, la solicitarea Curţii, prin care să de îndeplinească voinţa Curţi, respectiv să se actualizeze, pentru că formularea aşa era: „Dacă nu aţi stabilit să desăvârşiţi această actualizare”. Deci, Curtea dăduse termen până pe 31 august, urmând a se pronunţa definitiv pe 12 septembrie. Ulterior, tot Curtea zice „Dacă Guvernul ne dă pe 31 august, pe 31 august ne pronunţăm şi noi. Şi vine domnul Băsescu şi zice „Nu, că ţara este în criză majoră şi trebuie să vă pronunţaţi mai repede” şi stabilesc că pe 21 august să se pronunţe, nu pe 31. În momentul în care Augustin Zegrean trimite, potrivit informaţiilor mele, acest document şi împiedică Guvernul să mai actualizeze listele, aici este momentul în care a omorât referendumul şi a făcut ca Traian Băsescu să rămână în funcţie. Judecătorii Curţii Constituţionale află despre acest document şi pe 14 august se întruneşte din nou plenul Curţii Constituţionale, vin oamenii din vacanţă, şi zice „Nu, să rămână aşa cum am spus prima dată”. Pe 2, Guvernul României să ne dea listele actualizate în termenul pe care l-am dat noi, adică până pe 31 august.

Mihai Gâdea: Deci, Augustin Zegrean dădea un document care anula o decizie a întregii Curţi.

Oana Stancu: Absolut!

Mihai Gâdea: El făcând treaba asta în numele Curţii.

Oana Stancu: E un abuz în serviciu foarte clar, dovadă că plenul, toţi judecătorii se întâlnesc şi emit o nouă hotărâre în data de 14, numai că Guvernul României o primeşte pe 15 şi nu mai are timp să îndeplinească termenul până pe 21, când Curtea s-a pronunţat şi în lipsa unor date, vorbeşte domnul Acsinte Gaşpar astăzi de un mini recensământ pe care Guvernul trebuia să-l facă pentru a reactualiza aceste liste. Sigur că pune umărul şi domnul Ioan Rus, care nu mai vrea să facă nici o actualizare şi deşi Curtea dăduse termen, dumnealui răspunde în 48 de ore că nu cedează presiunilor închipuite, că după aceea, când a fost audiat de Parchet, a zis că nu l-au presat nici Crin Antonescu, nici Traian Băsescu, s-a simţit dumnealui foarte intimidat. Şi aici s-a închis, dincolo de Ioan Rus, decizia lui Augustin Zegrean, actul său în detrimentul deciziei plenului Curţii, este momentul în care şi este documentul care a ucis referendumul, a omorât voinţa a 7,4 milioane de români şi a făcut ca Traian Băsescu să rămână în funcţie. Eu înţeleg în această seară că acestea sunt cele două elemente cheie pe care stă Parchetul în acest moment. Dacă nu mă înşel, mâine va fi audiat domnul Augustin Zegrean în baza documentelor obţinute astăzi. Nu ştiu dacă este anterioară chemarea dumnealui la Parchet, dacă e doar o coincidenţă că mâine chiar va fi. Eu înţeleg că acestea sunt cele două elemente extraordinar de importante, actul lui Zegrean despre care v-am vorbit şi actele înregistrate pentru a fi ştearsă urma abuzurilor ca acte administrative.