Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut clarificări, luni, printr-o conferință de presă, legat de ceea ce prevede OUG pe cele trei legi ale Justiției.
Astfel, Tudorel Toader anunță că s-au făcut modificări legate de vechimea pe care o parte din oamenii care doresc să acceadă în funcții-cheie din sistemul judiciar trebuie să o aibă. Mai mult, Procurorul General Augustin Lazăr nu va mai dispune de prerogativa detașărilor, procedura revenind din acest moment secției de procurori de la CSM.
CITIȚI MAI MULTE AICI: Tudorel Toader prezintă modificările aduse prin OUG Legilor Justiției: Lovitură pentru Augustin Lazăr
În acest context, redacția PSnews.ro l-a contactat luni pe avocatul Gheorghe Piperea pentru a analiza implicațiile noilor modificări aduse Legilor Justiției. Astfel, avocatul a salutat o parte din modificări și a scos în evidență cea prin care se introduce o vechime minimă în funcție pentru ca cineva să ajungă procuror la DNA sau DIICOT cât și vechimea de 15 ani pe care procurorii de rang înalt vor trebui să o aibă.
Mai mult, Piperea relevă că modificarea conform căreia detașările vor fi făcute de CSM, și nu cum a fost până acum, de către Augustin Lazăr din poziția de procuror general, este una pozitivă și care sporește stabilitatea și independența justiției.
„Cel mai important lucru de spus este că în sfârșit se prevede o vechime minimă în funcția de procuror pentru cei care sunt angajații DNA și DIICOT pentru că la ora actuală oricine trecea un interviu care era luat în fața șefului DNA, putea să devină procuror la Direcția Națională Anticorupție, fie că era procuror la Parchetul de pe lângă judecătorie adică la începutul carierei fie că era procuror la Parchetul de pe lângă tribunal adică la sfârșitul carierei. Ori, DNA și DIICOT au cauze care se judecă de regulă la Curtea de Casație sau la Curtea de Apel. Din punctul de vedere al competenței profesionale, al vechimii, al experienței de viață ș.a.m.d. era destul de ciudat ceea ce se întâmpla și au și apărut acele derapaje incredibile. Procurorii de la judecătorie, cum era procurorul Portocală, avea cauze la Curtea de Casație, ca și când ar fi trecut prin toate examenele profesionale parcurse de procurori. Acesta este un lucru într-adevăr foarte important și cred că va regla în sfârșit această chestiune de competență.
În plus, mai este un lucru care poate a scăpat neanalizat. Înțeleg că până acum orice procuror de la DNA sau de la DIICOT putea să fie schimbat din funcție pentru o simplă sancțiune cu avertisment. Se elimină această posibilitate în momentul de față, ceea ce întărește independența și stabilitatea profesională, concretă, a procurorului. Până acum, securistofilii au vorbit despre independența procurorului la ordin general, dar de regulă mințiți de imaginea eroică a fostei șefe la DNA. Chestiunea aceasta este într-adevăr de natură de a întări stabilitatea concretă, individuală, a procurorului respectiv care va ști că numai în cazul în care greșește în mod serios, poate să fie schimbat de șeful său, ceea ce înseamnă că va putea să și spună nu atunci când i se dă ordin să facă o anchetă.
De asemenea, chestiunea cu majorarea vechimii pentru a putea fi procuror de rang înalt, chiar și șef al Parchetului General, de la 8 la 15 ani, este o măsură bine-venită după părerea mea pentru că în afară de a fi procuror cu mare experiență profesională și cu mare notorietate, trebuie să fii și un bun manager și un om care să știe, să fie coerent în ceea ce face și înțelept în ceea ce întreprinde, lucru care nu s-a întâmplat în ultimii 15 ani. Un om care are 15 ani vechime ajunge să aibă o viziune anume asupra întregului corp de magistrați și procurori și reușește cu siguranță să facă distincția între persoana proprie și instituția, lucru care din nefericire pentru noi toți nu s-a întâmplat în ultimii 15 ani. Noi am fost obișnuiți, obligați se securistofili și de cei care au transformat anticorupția într-un război sfânt, să echivalăm justiția cu o persoană anume și să transformăm acea persoană într-o zeitate care nu poate greși, care este infailibilă, care nu poate fi înlocuită, lucru cât se poate de greșit pentru că instituția se presupune că există nedeterminat în timp ce persoana care ocupă o funcție la un moment dat este prin definiție trecătoare, chiar și biologic nu doar juridic.
Legat de filmarea interiviurilor, eu cred că erau destul de transparente, însă mai este un lucru foarte interesant. Observ că nu mai lasă detașările pe care le-a făcut atât timp doamna Kovesi la simpla considerație a Parchetului General. Detașările vor fi avizate de CSM și bineințeles că și încetarea detașărilor. Acesta este un lucru bun care aduce stabilitate acolo unde nu prea exista, adică o detașare care dacă este aprobată discreționar de un șef de parchet, putea să fie desființată tot disceționar de un șef de parchet. Din punctul acesta de vedere nu prea exista independență, nu prea exista stabilitate și în consecință nu prea puteai să spui nu. Dacă doreai să rămâi la București ca procuror la DNA, tu procuror de pe lângă judecătoria Pătârlagele, trebuia să faci astfel încât să fii plăcut de șeful temporar al instituției. Exact așa s-a întâmplat. Puteți să îi întrebați pe toți procurorii care au văzut că urmează să plece Kovesi din funcție, au început să dea semne că pleacă și ei din sistem, începând cu domnul acela Uncheșelu și toți cei de pe la Parchetul din Ploiești”, a precizat avocatul.
Cu toate acestea, Gheorghe Piperea semnalează că nu este de acord cu OUG în general și cu atât mai mult pe Legile Justiției, fiind necesară o dezbatere mult mai amplă pe fiecare proiect.
Ce mă deranjează este că din nou, chestiuni de asemenea anvergură, de asemenea importanță, care sunt cruciale pentru sistemul judiciar, se reglementează prin OUG. Asta chiar că este deranjant. Trebuiau discute public. Acum bineînțeles că vor sări toți securistofilii să zică cât de rele sunt noile prevederi. Eu sunt împotriva ideii de OUG în general, dar în special în chestiunile importante cum ar fi cele referitoare la justiție”, a declarat Gheorghe Piperea pentru PSnews.ro.
