Parlamentul European și-a prezentat joi prioritățile pentru reformarea politicii UE privind practicile fiscale dăunătoare, precum și un proiect pentru un nou sistem de evaluare a politicilor fiscale naționale, potrivit unui comunicat.
În condițiile în care concurența fiscală acerbă între țări evoluează neîncetat în moduri noi, atât în cadrul UE, cât și la nivel internațional, deputații europeni susțin că UE trebuie să revizuiască și să își intensifice eforturile în lupta împotriva practicilor fiscale care privează statele membre de venituri substanțiale, conduc la concurență neloială și subminează încrederea cetățenilor.
Într-o rezoluție în plen, pregătită de Aurore Lalucq (S&D, FR), Parlamentul afirmă că, deși concurența fiscală între țări nu este în sine problematică, principiile comune ar trebui să guverneze modul în care țările își folosesc regimurile și politicile fiscale pentru a atrage întreprinderi și profituri. Această monitorizare nu reușește, spun deputații, deoarece politica și legislația nu au ținut pasul cu schemele fiscale inovatoare din ultimii 20 de ani.
„Documentele Pandora ne reamintesc importanța implementării unor reguli europene comune și ambițioase pentru a pune capăt dumpingului fiscal între statele membre, în timp ce luptăm împotriva paradisurilor fiscale din alte părți. Acest raport recunoaște caracterul învechit al actualului Cod de Conduită. Parlamentul solicită actualizarea acestuia pentru a consolida criteriile de întocmire a listei de paradisuri fiscale și cere ca recomandările Codului să fie obligatorii din punct de vedere juridic pentru a combate în mod eficient practicile fiscale dăunătoare și concurența fiscală agresivă”, a declarat Aurore Lalucq (S&D, FR).
Rezoluția a fost adoptată cu 506 voturi pentru, 81 împotrivă și 99 de abțineri.
Soluții pentru sistemul UE
Deputații europeni fac numeroase propuneri în rezoluție pentru a îmbunătăți rapid politica privind practicile fiscale dăunătoare, și anume:
solicită o definiție a “nivelului minim de substanțialitate economică” – un prag de activitate economică în cadrul unei țări sub care o societate nu poate fi considerată ca fiind cu adevărat stabilită acolo;
solicită Comisiei să emită orientări privind modul de concepere a unor stimulente fiscale echitabile și transparente, cu mai puține riscuri de denaturare a pieței unice;
solicită Comisiei să evalueze eficacitatea sistemelor de brevete și a altor regimuri de proprietate intelectuală (PI);
solicită ca recomandările specifice fiecărei țări, emise în fiecare an în cadrul Semestrului European, să fie utilizate și pentru a aborda planificarea fiscală agresivă.
Reformarea și înlocuirea instrumentului-cheie al UE de combatere a practicilor fiscale dăunătoare
Cel mai important, deputații europeni solicită o reformă totală a Codului de Conduită privind impozitarea întreprinderilor (CoC), un instrument utilizat pentru a aborda concurența fiscală dăunătoare. Criteriile, guvernanța și sfera de aplicare a Codului de Conduită ar trebui să fie revizuite, îndeamnă deputații europeni.
Având în vedere că se concentrează pe regimurile fiscale preferențiale, criteriile actuale ale CoC pentru a judeca o practică fiscală ca fiind dăunătoare sunt depășite, se arată în rezoluție, argumentând că astfel de regimuri preferențiale au fost înlocuite de alte sisteme. În schimb, criteriile reformate și domeniul de aplicare ar trebui să fie mai largi și să includă un criteriu privind rata efectivă de impozitare în conformitate cu rata efectivă minimă de impozitare convenită la nivel internațional, precum și cerințe clare privind substanța economică. De asemenea, guvernanța ar trebui reformată pentru ca deciziile să fie obligatorii, iar procesul decizional să fie mai transparent și mai eficient.
De asemenea, membrii au prezentat un plan detaliat pentru elaborarea unui “Cadru privind regimurile fiscale agresive și ratele scăzute”, care ar urma să înlocuiască în cele din urmă actualul CoC.
Proliferarea scandalurilor fiscale din ultimul deceniu (Lux Leaks, Panama Papers, Paradise Papers și, cel mai recent, Pandora papers) în care au fost implicate corporații multinaționale și persoane fizice cu avere netă a scos la iveală amploarea și gravitatea acestor fenomene și urgența găsirii unor soluții definitive pentru a le depăși.
Estimările prudente ale OCDE privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS) estimează costurile la aproximativ 4-10 % din veniturile globale din impozitul pe profit, adică 84-202 miliarde EUR anual.
