De-a lungul timpului am fost făcuți martori la lupta justiției cu corupția. Reţeta e intens mediatizată etapă cu etapă, și are scene de la descinderile mascaților în vile de lux, la arestări cu cătușe, audieri de ore la DNA, circ în justiție și anunțuri după fiecare termen, până la informații din penitenciarele în care corupții României își ispășesc pedeapsa. Satisfacția românilor, că „în sfârșit plătesc” e maximă, iar forurile internaţionale, nu o dată au remarcat apriga atitudine a instituțiilor anticorupție române.
De fiecare dată se dau publicității cifrele amețitoare ale prejudiciului, cu atât de multe zerouri, că omul simplu nu le poate citi.
Cât se recuperează din acest prejudiciu? Nu cumva, dincolo de desfășurarea de forțe menită să ne întărească ideea că se ”face ceva”, dincolo de timpul în care cei vinovați dispar din vizorul public, de fapt din nou poporul acesta mai achită o factură, cea a întreținerii lor gratis în pușcărie?
România Curată a realizat o amplă anchetă în căzul câtorva corupți dovediți, prin care demonstrează cât din prejudiciu se recuperează și mai ales cui se datorează această situație.
Cazul celor doi frați Fenechiu – Relu și Lucian e binecunoscut nu doar mediului de afaceri – unde reputația celor doi era știută, ci și publicului, mai ales că, cel dintâi, a fost politician și apoi ministru al Transporturilor. Ambii frați au fost implicați în celebrul dosar Transformatorul și condamnați alături de alți complici, dar și într-un al doilea dosar în care statul trebuia să recupereze suma de 900.000 de euro, pe care Relu Fenechiu a recunoscut că a primit-o ca șpagă.
Când în octombrie anul trecut, DNA a anunţat că s-a înţeles cu fostul ministru liberal Relu Fenechiu şi a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei în al doilea dosar penal și acesta urmând a primi o condamnare de 3 ani şi 10 luni cu privare de libertate.
Fiscul trebuia să recupereze banii de la Fenechiu. I-a recuperat?
În primul rând, DNA Ploieşti i-a pus sechestru pe aceleaşi bunuri indisponibilizate deja din 2011 în dosarul Transformatorul. Executarea terenurilor și vilelor a fost îngreunată de un proces de partaj, apărut exact la timp, iar o mașină BMW-ul de negăsit.
Pe bună dreptate, spun cei de la romaniacurata.ro, tot ce au obţinut procuroarele DNA, a fost un spor de 6 luni de pedeapsă şi speranţa că Fiscul ar putea să recupereze de la el ceea ce executorii judecătoreşti nu au reuşit în 3 ani în primul dosar, Transformatorul. Până anul trecut, în aprilie, nu se recuperase niciun ban, iar executorul judecătoresc a comunicat atunci României Curate că Relu Fenechiu nu achitat de bună voie niciun leu, iar executarea s-a împotmolit din pricina procesului de partaj deschis în instanţă de soţii Relu şi Daniela Fenechiu. În 6 aprilie 2017 a fost ultimul termen din acest proces și e de așteptat ca după partaj să se mai recupereze ceva din ceea ce ar trebui luat înapoi de la Relu Fenechiu, deşi mai sunt și alte părți interesate.
În total trebuie recuperată suma de 2,5 milioane de euro de la Fenechiu, iar cu pretenții se mai alătură Fiscului şi executorii angajaţi de Electrica Moldova. Urmează un al treilea dosar penal în care Fenechiu este acuzat că ar fi primit o şpagă de 4,3 milioane de euro tot ca să aranjeze câştigarea unor licitaţii în domeniul IT.
Interesant e că din înţelegerea procuroarelor DNA Ploieşti, Cerasela Răileanu şi Laura Bucică, cu Fenechiu nu au făcut parte și banii aferenți pejudiciului, susține România Curată. De ce nu le-a interesat pe procuroara prejudiciul? Au procurorii libertatea de a nu încerca și recuperarea prejudiciului? Da, practică o dovedește.
Tot din ancheta României Curate aflăm că sunt totuși procurori care fac demersal până la capăt, cum ar fi cei din cazul Lucian Ducă, fost director al CRAS arestat pentru presupusa mită de 8,6 milioane de euro, însă l-au plasat sub control judiciar pe cauţiune de 1 milion de euro.
Și Alexandru Mărginean – fiul decanului de la Zootehnie, acuzat de fraudă cu fonduri europene de 370.000 de euro pe lângă pedeapsă s-a creat un cont indisponibilizat de procurori în care să fie recuperate suma fraudată.
De ce scapă frații Fenechiu?
Se pare că au mai buni negociatori decât procurorii care au lucrat la cazurile lor.
Și în privința pedepselor beneficiază de reduceri importante. Lucian Fenechiu condamnat la cinci ani în dosarul „Transformatorul “, tocmai a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul Vaslui.
Relu Fenechiu ar putea fi eliberat condiţionat pentru bună purtare în momentul în care execută 2/3 din pedeapsă, adică 4 ani, ceea ce înseamnă că, până la sfârşitul anului, ar putea fi liber și el.
Un alt apropiat de-al acestora, omul de afaceri Bogdan Damian, condamnat la aceeaşi pedeapsă în același dosar, cu Lucian Fenechiu, a fost şi el liberat condiţionat, scrie Ziaruldeiasi.ro
Până la urmă cât recuperează statul de la corupții condamnați?
În 2014 gândul.info.ro sesiza faptul că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu ştie cât a recuperat din prejudiciile cauzate statului şi stabilite definitiv în dosarele penale din România. Era concluzia dezbaterii ExpertForum din decembrie 2014, privind confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni. Doar în anul dezbaterii, DNA pusese sechestre pe bunuri a căror valoare cumulată este de 150 milioane euro. Acesta este singura cifră certă pe care autorităţile o pot oferi. Nimeni nu ştie însă cât a recuperat ANAF, pentru că instituţia susţinea că orice informaţie despre acest tip de proceduri este confidenţială.
„De la 1 ianuarie 2016, ANAF a început vânzarea bunurilor sechestrate de instanţă”, spunea, într-un interviu acordat revistei Capital, Dragoş Doroş, preşedintele de atunci al ANAF.” În total, din cele 20 de mii de sentinţe, s-au strâns, în valorificare, în şase luni din 2016, 80 de milioane de lei, dar suma va fi cel puţin dublă până la finalul anului”, spunea Doroş.
Din păcate, în același interviu, Doroș menționa că s-a înființat la începutul anului 2016 o direcție nouă care ”în schema de personal înseamnă 150 de oameni care au început un document care are 20 de mii de sentinţe. Până anul trecut (2015- n.n.) nu s-a executat aproape nimic. În acest moment, în primele şase luni, am ierarhizat sentinţele în funcţie de valoare şi în funcţie de cum şi cât de repede pot fi valorificate.”.
În 4 aprilie, actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a oferit Antenei 3 o declarație șocantă cu privire la recuperarea sumelor aferente prejudiciilor corupților: ”românii nu știu unde se duc banii confiscați în justiție. Românul crede că banii ăia se duc la bugetul statului. În realitate, banii se duc 20% la ministerul Educației, 20% la ministerul de Interne, 15% la Justiție, 15% la Agenția Națională a Bunurilor Impozitate (ANABI). După părerea mea, banii ăia trebuie să se întoarcă de acolo de unde au fost luați”, a spus Tudorel Toader.
„Dacă bunul e indisponibilizat, ai de unde să-l confiști. Dacă nu există măsura indisponibilizării, n-ai de unde să-l confiști și trimitem judecătorul delegat la ANAF. ANAF-ul începe să caute de unde să confiște. Găsește, nu găsește, el caută. Acolo e problema, că raportăm prejudicii mari și vedem că, la unele dosare, una (recuperarea – n.r.) e doar pe hârtie și nu este una efectivă”, precizează ministrul, făcând referire la modul în care banii sunt transmiși către anumite instituții ale statului, conform NewMoney. Tot aceeași sursă a calculat că doar în perioada 2013-2016, valoarea prejudiciilor totale reținute în actele de trimitere în judecată a fost de 4,8 miliarde de lei și 246,5 milioane de euro, adică 1,325 miliarde de euro, calculele fiind făcute pe baza datelor oficiale și a cursului mediu anual leu/euro stabilit de Banca Națională.
