Ministerul Justiției din România a prezentat miercuri proiectul de Ordonanță de Urgență privind grațierea deținuților. Ulterior, Administrația Penitenciarelor a precizat că peste 3.700 de infractori vor ajunge în libertate dacă proiectul se aplică în forma prezentată.
Ministrul Justiției Florin Iordache este de părere că grațierea va rezolva problema supraaglomerării din penitenciare. Mai exact, în România sunt 27.559 de deținuți în 18.986 locuri de cazare. Țara noastră are un deficit de 8.574 de locuri.
Numai că legea grațierii nu rezolvă problema din penitenciarele din România, care suferă la capitolul igienă, cazare, respectarea drepturilor și libertăților. În plus, rata de recidivă este de 38,27%.
Parlamentul European (PE) a pregătit un set de reguli pe care ar trebui să le respecte penitenciarele europene, precizând că detenția trebuie să fie gestionată astfel încât ea să permită reabilitarea și reintegrarea în societate a infractorilor, arată raportul PE din 2016. Oficialii europeni pun accentul pe accesul deținuților la servicii medicale de bună calitate, care să le asigure un tratament corespunzător.
Numai că principala problemă din penitenciarele europene este chiar supraaglomerarea, care afectează viața privată a deținuților, activitățile din afara celulei, asistența medicală și creează probleme de securitate. Potrivit PE, spațiul de detenție trebuie să fie de 6 metri pătrați (plus grupuri sanitare), pentru o celulă de o singură persoană sau de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut (plus grupuri sanitare pentru fiecare persoană) în celulele ocupate de mai mulți infractori. De asemenea, între pereții celulei trebuie să existe un spațiu de cel puțin 2 metri, iar de la podea și până la tavan e necesar un spațiu de 2,5 metri.
Din raport aflăm că statele sunt încurajate să construiască noi penitenciare, nu să se grăbească cu legi ale grațierii, amăgind opinia publică că astfel sunt rezolve problemele de detenție. Lipsa de spațiu personal îngreunează chiar și reabilitare deținuților, iar astfel de situații au fost întâlnite în Rusia, Italia, Bulgaria și Ungaria, cât și în sistemul de detenție psihiatrică din Belgia. Supraaglomerarea a dus la lipsa de spațiu personal, la lipsa de intimitate atunci când se utilizează grupurile sanitare și a redus accesul la spațiul în aer liber sau la dușuri.
Parlamentul European avertizează statele care se grăbesc să adopte o lege a grațierii, încurajându-le mai întâi să studieze cu atenție ce fapte duc la supraaglomerarea penitenciarelor. Consiliul Statelor Europene a anunțat că 17,6% dintre deținuți au comis infracțiuni legate de droguri, 16,1% sunt condamnați pentru furt și 13,4% pentru jaf. Într-un număr foarte mare, mai exact 13,6% dintre deținuți sunt în spatele gratiilor pentru tentativă de crimă sau chiar pentru omucidere.
Oficialii europeni au observat că regulile din penitenciare nu sunt respectate. Standardele de igienă sunt de multe ori încălcate, ținând cont că accesul la dușuri nu este garantat întotdeauna, iar apa caldă poate să nu fie disponibilă deloc. În plus, în unele penitenciare, deținuții nici măcar nu primesc produse de toaletă de care au nevoie ca să se spele. Serviciile medicale tind să fie sub nivelul standard, impus de autoritățile europene.
În penitenciarele europene, femeile ar trebui să se bucure de aceleași servicii ca bărbații, iar asistența medicală să fie adaptată nevoilor specifice persoanelor de sex feminin. Acestea nu au la dispoziție programe culturale sau educaționale, care să le faciliteze reintegrarea în societate. Femeile din penitenciare se mai confruntă și cu condiții improprii de detenție și cu acces limitat la activitățile profesionale și educaționale.
*
Administrația Penitenciarelor a făcut, în ultimii ani, mici reparații în penitenciare, însă aceste modificări sunt dificile atât timp cât există o supraaglomerare de 145%. Legea grațierii nu va îmbunătății condițiile de detenție (principala problemă), ci doar va reduce rata de supraaglomerare.
Redacția PSnews.ro vă prezintă aici raportul Parlamentului European.
