Avocatul Gheorghe Piperea are o poziție echilibrată în raport cu textul ordonanțelor, explicând, într-o lungă postare pe pagina personală de Facebook, care ar fi consecințele modificărilor aduse abuzului în serviciu.
Vă prezentăm explicațiile avocatului:
„Extras din OUG – ul emis la ceas de noapte :
297 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 297 – Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese […] şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ORI o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
O vatamare grava, certa si efectiva a unei persoane juridice, inclusiv institutia publica unde isi face veacul functionarul public, poate fi si una sub 200 de mii sau chiar una ne-patrimoniala (ne-evaluabila in bani). Daca o scoala ramane inchisa pentru ca directorul a fuserit o licitatie pentru consolidare si igienizare, este abuz in serviciu, chiar daca paguba e de 5000 de lei sau chiar daca vatamarea este ne-evaluabila in bani. Doar ca acel director nu mai poate fi bagat la zdup exclusiv pe baza unui denunt penal facut de directorul adjunct, la 5 ani de la savarsirea faptei. Trebuie ca organele de cercetare sa se sesizeze altfel (eventual, in urma unor plangeri ale parintilor). Iar un denunt facut de directorul adjunct la 5 ani distanta de la savarsirea faptei nu il va mai apara de raspundere penala pe respectivul denuntator. Sau nu ii va mai reduce jumatate din pedeapsa.
Asadar, abuzul in serviciu nu a fost dezincriminat. Dimpotriva, el este chiar agravat. In plus, incriminarea abuzului in serviciu in varianta de la art. 308 – cand functionarul lucreaza in cadrul unei persoane juridice de drept privat (o corporatie, un IMM, o gradinita privata) – a fost pastrata neatinsa, ceea ce este contrar deciziei CCR din 2015, care impunea eliminarea din art. 308 a referirii la persoana juridica, alta decat cele de drept public.
Ce este intr-adevar, dezincriminat, este abuzul in serviciu prin emitere de acte normative. Stiu niste (auto)reglementatori care sarbatoresc aceasta dezincriminare cu vin de la o anumita podgorie din judetul Valcea.
De asemenea, este dezincriminata neglijenta in serviciu. Daca faptele considerate pana acum infractiuni au generat, totusi, pagube, vatamari, riscuri, ele vor putea face obiectul unor actiuni in despagubire civila. Pe de alta parte, faptele de malpraxis medical vor fi, in totalitate, dezincriminate, iar acest lucru este grav, intrucat mecanismele actiunii in daune materiale sau morale civile si ale asigurarii de malpraxis nu functioneaza in Romania. Este nevoie de o urgenta revedere a acestei decizii, macar in acest domeniu extrem de sensibil unde vorbim de viata, sanatatea si integritatea fizica si psihica a pacientilor si a apropiatilor lor.
In orice caz, abuzul in serviciu este un fel de infractiune – sac, in care intra tot ceea ce nu poate fi „prins” pe baza probelor altor infractiuni. De exemplu, un abuz in serviciu nu se intampla aproape niciodata fara un fals, o delapidare, un furt, o dare sau luare de mita, un trafic de influenta. Astfel de fapte raman infractiuni, indiferent daca lor li se asimileaza sau nu un abuz in serviciu. Doar ca trebuie o mai mare atentie la probe si, mai ales la prezumtia de nevinovatie. Nu pentru ca o spun eu, ci pentru ca o pretinde Dreptul Uniunii Europene : a se vedea Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie.
Dincolo de cele de mai sus, este absolut inacceptabil sa modifici Codul penal prin ordonanta de urgenta, in toiul noptii. In sine, o reglementare de tipul ordonantei de urgenta pune la grea incercare principiul constitutional din art. 1 alin.3 din Constitutie, dupa care Romania este stat de drept (iar statul de drept presupune legi predictibile si inteligibile, usor de aplicat si asimilat), iar unul dintre pilonii sai este dreptatea. Dar o ordonanta de urgenta care modifica de pe o zi pe alta un cod esential pentru societate, asa cum este codul penal, este de natura a incalca un principiu si mai vizibil, acela al separatiei puterilor in stat (art. 1 alin.4 Constitutie). Faptul ca si alti guvernanti, mai mult sau mai putin priceputi, mai mult sau mai putin tehnocrati, au modificat codul penal prin OUG nu inseamna ca oricine are un topor in mana poate sa opereze direct pe pacient, mai ales cand are si priceperea (presupusa), si timpul si instrumentele pentru a efectua chirurgical operatia. Caci pacientul, care a venit bolnav la spital, a intrat acum in septicemie”, a scris Piperea, pe Facebook.
