Preşedintele Societăţii Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, într-un editorial pentru România Curată, face o radiografie a ultimelor măsuri impuse de primarul Gabriela Firea, care au reușit să provoace un adevărat haos pe străzile din Capitală.
Citiți și Firea a comis-o din nou. Lucrările pentru benzile RATB au paralizat traficul
Astfel, Pippidi, în postarea sa, susține că ”cele câteva luni de amatorism ale Gabrielei Firea, care s-ar fi pierdut în agresivitatea exagerată a useriștilor ale căror strategii sunt spectaculos de neconstructive, oricît de bine intenționate, culminează acum într-o gafă de natură a submina o viitoare candidatură a Gabrielei la președinție”.
Profesor de politici publice, Alina Mungiu-Pippidi prezintă, în postarea sa, motivele pentru care Gabriela Firea nu va ajunge președinta României.
”S-a întîmplat ceva cu PSD. Ceva, probabil, inevitabil, adică pierzînd aripa Meleșcanu, aripa Geoană-Diaconescu și aripa Ponta, nici nu mai vorbesc de tehnocrații lui Roman care au rămas pînă în zilele noastre cei mai buni oricîte grade la SIE aveau, s-au golit de expertiză, că țara o fi ea mare, dar resursele umane sunt pe sponci. Urmarea, prostii la Codul Fiscal, prostii la politica medicamentelor și iată, prostii enorme la capitală.
Dar astea au miză politică mare. Pentru că dacă te mai poți scuza cu gafele la legislație, cu lucrurile bune făcute la mărit salarii la capitală, unde sunt bani destui, nu ai nici o scuză. Și cele cîteva luni de amatorism ale Gabrielei Firea, care s-ar fi pierdut în agresivitatea exagerată a useriștilor ale căror strategii sunt spectaculos de neconstructive, oricît de bine intenționate, culminează acum într-o gafă de natură a submina o viitoare candidatură a Gabrielei la președinție.
Pentru că aceasta e mai mult decît o ficțiune, e o probabilitate, prima femeie cu șanse reale la președinție din România este Gabriela Firea, tot așa cum și gafa benzii unice e mai mult decît o gafă, e culminarea unui stil de management care nu are analize de opțiuni profesionale și nu face consultări reale, deci nu are cum primi avertismentele obișnuite asupra riscurilor unei decizii. Și deci greșește catastrofal și în direct.
Decizia de a face o bandă unică nu din întîmplare a provocat haos. La fel ar fi provocat și ridicarea mașinilor de pe trotuar, și orice altă măsură luată în izolare, fără o analiză de opțiuni care să cuprindă toată problematica și să rezulte cît la sută ar rezolva fiecare măsură, care sunt interacțiunile și ce combinații și priorități se impun.
Gabriela a zis că măsura ar crește viteza de deplasare a autobuzelor cu 20% si ar scade cu pîna la 25% timpii de așteptare în stații. Or, nici asta nu e corect, pentru că măsura ar bloca traficul, și autobuzul nu ar mai ajunge nicăieri, numai la mine în Romană cînd mai mult de cinci mașini se plasează pentru a o lua la stînga intersecția se blochează, nu mai au importanță benzile dedicate, presupunînd că sunt apărate de poliția călare înarmată cu sulițe. Beneficiile măsurii nu pot fi realizate deloc, cu nici un fel de implementare, în vreme de consecințele nedorite, care trebuiau să fie în studiul de impact, s-au văzut. Decizia nu trebuia niciodată luată, ce e asta, test pe viu, așa o să faceți și cu Codul Fiscal? Problemele de trafic ale Bucureștiului au aceste cauze, în ordinea ponderii:
1. O suprapopulație a parcului de mașini, circulă cel puțin de două ori mai multe mașini decît ar avea loc (cifra exacta ar trebui să existe undeva) și cît ar fi admisibil privind normele europene de poluare (cost politic de reducere a sa, dar cost material mic).
2. Absența unei centuri externe corespunzător legată (nu una cu 2,3 intrări, nu o va folosi nimeni) care să facă legătura nu doar Sud-Nord, ci cu toate periferiile (cost material mare, costuri de tranzacție, perspectivă îndepărtată).
3. Absența unui sistem integrat de parcare combinat cu o penalizare a parcării ilegale, care să degajeze carosabilul și trotuarele, făcîndu-le accesibile traficului (costuri moderate, politic și material).
4. Insuficiența liniilor de transport public, care nu acoperă suficient zonele de navetă, bazîndu-se că lumea își folosește mașina, lumea chiar așa face, dar blochează traficul, poluează, crează timpi ineficienți, etc”, scrie Pippidi.
Citiți AICI articolul complet semnat de Preşedintele Societăţii Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi.
