În cazul în care moțiunea de cenzură va trece, președintele Klaus Iohannis a anunțat că-l va desemna premier tot pe Ludovic Orban, chiar dacă Constituția are alte prevederi pentru acest joc politic. Conflictele dintre Președinte și Parlament nu au făcut decât să încline România spre republică prezidențială sau parlamentară, în funcție de rezultatul alegerilor.
Prevederile din Constituția României sunt obligatorii, doar că ele nu sunt clare. Art 103, alin (1), din Constituție precizează:
„Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”
Chiar dacă actuala Constituție nu menționează că președintele este obligat să accepte propunerea de premier a partidului care deține majoritatea sau a partidelor care au format o majoritate, totuși vedem că prevede „în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament”. Prin urmare, desemnarea președintelui nu poate să vină după bunul plac al său, ci trebuie să țină cont de calculele politice din Parlament. Dar în cazul în care nu există un partid cu majoritate absolută, atunci există mai multă libertate pentru Președinte. Doar CCR poate să lămurească această libertate.
În 2004, președintele Băsescu l-a desemnat premier pe Călin Popescu Tăriceanu, chiar dacă PSD și Partidul Conservator (PUR la vremea respectivă) aveau mai multe voturi. Alegerile parlamentare din 2004 au fost organizate simultan cu cele prezidențiale. La parlamentare, PSD și PUR au format alianță, după alegeri, Băsescu a rupt alianța și a atras PUR alături de Alianța DA și UDMR pentru a forma guvernul Tăriceanu. În 2009, Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat de președinte și a construit o majoritate parlamentară în jurul PDL, alături de UDMR și de noul partid UNPR. Prin urmare, nici Traian Băsescu n-a încălcat voința majorității parlamentare. Iar Emil Constantinescu sau Ion Iliescu n-au făcut nici măcar jocuri politice pentru schimbarea majorității.
În cazul în care PSD va face în 2020 o propunere din afara partidului și va reuși să strângă suficiente voturi în Parlament pentru această propunere, atunci președintele Klaus Iohannis nu poate ignora calculele parlamentarilor doar ca să ajungă la alegeri anticipate. Doar în cazul în care poate să construiască o altă majoritate în jurul lui Ludovic Orban. Atât timp cât va exista o majoritate parlamentară, președintele nu va putea forța alegerile anticipate.
Dacă președintele Klaus Iohannis va ignora noua majoritate parlamentară – indiferent din cine va fi ea formată – și va propune pe cineva care nu are voturile parlamentarilor, atunci va exista un conflict între Parlament și Președinte. Conflictul Parlament- Președinte se poate rezolva la Curtea Constituțională.
În primii săi 5 ani de mandat, președintele Klaus Iohannis n-a încălcat voința parlamentarilor și a desemnat premier din tabăra majorității parlamentare, iar atunci când nu a acceptat o propunere – din varii motive – a cerut majorității parlamentare o altă persoană pentru funcția de premier. Lucrul acesta ne face să credem că președintele este conștient de faptul că are responsabilitatea să respecte voința parlamentarilor.
PNL și modificarea Constituției în 2014
În perioada 2013-2014, USL voia să modifice Constituția României, având un proiect uriaș, iar președintele comisiei parlamentare era Crin Antonescu.
Una dintre modificările USL se referea la art. 103 din Constituție, unde voiau să se menționeze că „președintele României îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianța politică participantă la alegeri, care au obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor”, potrivit ziare.com.
Alina Gorghiu, deputat PNL la vremea respectivă, era una dintre vocile care promova această modificare, precizând: „Conform prevederii despre care discutăm, din proiectul de revizuire, niciun viitor președinte nu va mai putea spune ‘Statul sunt eu’ sau ‘pun pe cine vreau eu premier’, abordări incompatibile cu statul de drept și cu conceptul de democrație”, arată aceeași sursă.
Dacă se făcea modificarea propusă de USL în 2014, Constituția României l-ar fi obligat în mod direct pe președinte să consulte doar partidul sau partidele care dețin majoritatea parlamentară și să accepte propunerea lor de premier, indiferent despre cine ar fi fost vorba. România s-ar fi îndreptat spre republică parlamentară și președintele rămânea un simplu notar în procesul de desemnare al premierului.
În 2020 calculele parlamentare sunt foarte greu de făcut și acest lucru îi oferă președintelui Klaus Iohannis un avantaj. Într-o instabilitate parlamentară când nimeni nu are majoritatea parlamentară, președintele Klaus Iohannis poate desemna premier pe cine vrea. Nu este treaba președintelui să caute majorități parlamentare pentru a evita alegerile anticipate, dar trebuie să respecte voința majorității parlamentare, după cum arată Constituția.
În cazul în care va trece moțiunea de cenzură, președintele Klaus Iohannis va avea un conflict cu Parlamentul dacă nu va construi o nouă majoritate parlamentară sau dacă nu convinge toate partidele să accepte alegerile anticipate.
