USR a uitat să le acorde femeilor spațiu pe scena politică, iar acest lucru se observă în toate acțiunile partidului. Noul Birou Național al USR este dominat de bărbați care decid soarta partidului și monopolizează toate canalele de comunicare.
Doar 5 femei fac parte din Biroul Național al USR, dintr-un total de 25 de membri, adică un procent de 20%. La Congresul din 2021 nu a candidat nicio femeie pentru funcția de președinte al partidului. Din cele 5 femei din BN, niciuna nu se bucură de un mare capital electoral și nu ar putea crește în partid în următorii ani, astfel că funcțiile bărbaților din partid sunt în siguranță. Cristina Prună, membră BN, reușește să mai apară uneori în atenția publicului doar pentru că este foarte apropiată de Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei. Femeia din USR cu cea mai mare notorietate la nivel național rămâne Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, dar aceasta nu face parte din nou conducere a partidului.
În perioada în care a guvernat, USR a obținut 6 ministere și o funcție de vicepremier. Din aceste 7 funcții importante în Guvern, niciuna nu era deținută de o femei, în decembrie 2020, atunci când USR a început colaborarea cu PNL. Abia după demiterea lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătății, USR a propus prima femei la conducerea unui minister: Ioana Mihăilă, la Ministerul Sănătății, care deține și funcția de membru BN. Femeile nu au avut niciun cuvânt de spus în guvernarea USR și nu au propus niciun proiect pentru a combate fenomenele de violență, agresiunile sexuale, violuri sau crimele pe bază de sex.
Când Florin Cîțu a decis să demită secretarii de stat propuși de USR în diferite funcții, a ieșit la iveală că partidul condus de Cioloș nu a respectat nici acolo egalitatea de gen. Din 26 de secretari de stat demiși, doar 10 erau femei. Femeile din USR nu au avut loc nici în rândul doi din Guvern, pentru că bărbații erau preocupați să fie abonați la banii statului.
USR a reușit să obțină, la alegerile locale din 2020, un număr de 40 de primari în toată țara, însă doar 3 sunt femei. Nu pentru că cetățenii nu ar fi votat alte femei, dar USR nu le-a oferit femeilor șansa să candideze, mai ales în marile orașe, acolo unde partidul avea rezultate bune în sondaje. În Constanța, unde USR se bătea aproape de la egal la egal cu celelalte partide, Stelian Ion a mobilizat toate funcțiile, fiind candidat la Primăria Constanța (a pierdut rușinos), candidat la alegerile parlamentare și ulterior partidul l-a trimis și la conducerea Ministerului Justiției. Doar în Iași USR a desemnat-o candidat pe Cosette Chichirău. Brașov, Cluj, Timișoara, Craiova, Ploiești sunt doar câteva mari orașe în care USR a avut candidați de sex masculin.
Dan Barna este un alt exemplu de bărbat care s-a agățat de toate funcțiile. A pierdut la alegerile prezidențiale din 2019 și a rămas la conducerea partidului, reușind să irosească 7 procente în doar 6 luni. În 2020, a candidat la alegerile parlamentare, apoi s-a propus pentru funcția de vice-premier în Guvern. În continuare se promovează pe la diferite televiziuni, deși nu mai reușește să convingă electoratul, iar partidul a scăzut în sondaje.
Din 44 de prefecți și subprefecți propuși de USR în 2021 pentru teritoriile din țară, doar 7 au fost femei, adică nici măcar 20%. Această statistică este foarte rușinoasă pentru un partid care astăzi vorbește despre drepturile femeilor în România.
Partidul condus de Dacian Cioloș are numeroase probleme interne și nu arată că ar avea vreo intenție să ofere șanse egale femeilor în politică. Noua conducere, votată în 2021, a acaparat toate funcțiile, iar câțiva bărbați se propun între ei pentru toate funcțiile importante din stat. Pentru funcția de președinte al României, cea mai importantă miză politică din 2024, se vehiculează obsesiv doar două nume din USR: Dacian Cioloș și Dan Barna. În condițiile în care bărbații dețin puterea în partid, femeile nu au nicio șansă să-și construiască o carieră politică în USR sau să spere că ar putea candida la alegerile prezidențiale.
