Franța protestează împotriva planurilor lui Emmanuel Macron de a crește vârsta de pensionare. După luni de greve și proteste, tensiunea și-a atins joi apogeul, în urma unor manifestări violente la Paris care duc cu gândul la mișcarea „Vestele galbene”, care a durat luni de zile.
Protestele au un impact asupra vieții de zi cu zi a țării și chiar asupra agendei internaționale a Franței, Elysée amânând o vizită mult așteptată a regelui Charles al III-lea al Marii Britanii la Paris. Sindicatele au anunțat o nouă zi de grevă marțea viitoare, a zecea de la începutul demonstrațiilor, dar alte proteste mai mici și spontane izbucnesc în paralel.
Cum am ajuns aici?
Grevele și protestele împotriva revizuirii pensiilor au izbucnit la începutul anului și s-au intensificat săptămâna aceasta, după ce guvernul a forțat adoptarea textului în parlament pe fondul temerilor că nu va avea suficiente voturi. Protestatarii cu care POLITICO a vorbit sunt furioși pe Macron pentru această reformă – care ar urma să crească vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani și să extindă contribuțiile pentru a obține o pensie completă – dar și pentru că a ocolit un vot parlamentar.
Revine în forță mișcarea Vestelor Galbene?
Nu chiar. Există mai multe diferențe între protestele actuale și mișcarea spontană care a blocat întreaga țară în timpul primului mandat al lui Macron. Înainte de a se transforma într-o mișcare masivă anti-Macron, Vestele Galbene au început ca un protest împotriva unei taxe pe carburanți, condus în principal de persoane din clasa mijlocie inferioară din zonele rurale care își folosesc mașinile pentru a merge la serviciu. Acțiunile violente și vandalismul au fost o caracteristică cheie a protestelor Vestelor Galbene peste tot în Franța.
În esență, acest lucru este diferit de demonstrațiile actuale, unde violența a izbucnit în principal în urma protestelor tradiționale, conduse de sindicate, sau în cadrul unor proteste ulterioare, la scară mică.
Un lucru pe care ambele îl au în comun este sprijinul populației pe scară largă. Mai mult de 60% dintre francezi sunt în favoarea unor proteste mai intense pentru a determina guvernul să facă un pas înapoi, potrivit unui sondaj Ifop publicat joi.
Cu toate acestea, există din ce în ce mai multe semne că autoritățile franceze se pregătesc pentru ce e mai rău. Agenții de poliție de pe teren au avertizat guvernul că se confruntă cu aceleași violențe cu care au fost nevoiți să aibă de-a face în timpul mișcării „Vestele Galbene”. De asemenea, au apărut multiple acuzații de brutalitate polițienească, lucru care a alimentat acțiunile violente ale demonstrațiilor din ultimii ani.
Macron, în primul său interviu televizat după ce a forțat adoptarea reformei în parlament, a comparat implicit protestele violente cu revoltele subversive din SUA sau din Brazilia. De asemenea, sindicatele care au organizat grevele par din ce în ce mai conștiente că lucrurile ar putea scăpa de sub control. Vineri, șeful sindicatului CFDT i-a oferit o ramură de măslin lui Macron, acesta propunând o pauză de șase luni pentru reformă și o nouă întâlnire cu sindicatele, chiar și cu ajutorul unui mediator, sperând că acest lucru va calma situația.
Va ceda Macron?
Până acum, președintele francez nu a dat niciun semn că s-ar putea răzgândi. În interviul televizat de miercuri, el a apărat reforma și a susținut că sindicatele nu au venit cu propuneri alternative pentru reformarea sistemului de pensii – lucru pe care acestea l-au contestat imediat.
Vineri, la o conferință de presă a Consiliului European de la Bruxelles, Macron a condamnat violențele și a declarat că este pregătit să discute cu sindicatele despre alte probleme, cum ar fi condițiile de muncă și salariile.
Are opoziția vreun avantaj?
În teorie, reforma este făcută. După ce a ocolit votul parlamentar asupra textului, guvernul condus de premierul Elisabeth Borne a supraviețuit lunea trecută unui vot de neîncredere cu o marjă de doar nouă voturi.
Mai există însă un ultim obstacol politic pe care Macron trebuie să îl depășească la Consiliul Constituțional al Franței, unde judecătorii constituționali vor trebui să decidă dacă textul este în conformitate cu Constituția, mai ales când vine vorba de procedura de adoptare. În paralel, Consiliul Constituțional evaluează o solicitare a parlamentarilor opoziției de a organiza un referendum asupra textului.
Este puțin probabil ca acest din urmă demers să aibă succes, dar liderii opoziției au intensificat presiunile asupra magistraților pentru a declara reforma, sau o parte din ea, neconstituțională.
Dar totuși… Cât de răsfățați sunt francezii?
Macron s-a grăbit să sublinieze că vârsta de pensionare în Franța este printre cele mai mici din Europa – o comparație care ar putea face ca observatorii internaționali să se întrebe de ce francezii sunt atât de reticenți în a-și adapta sistemul de pensii la creșterea speranței de viață. Opozanții au susținut că există mai multe modalități de a reforma sistemul și de a-l face echilibrat din punct de vedere financiar și că majorarea vârstei de pensionare este deosebit de nedreaptă pentru cei săraci și pentru persoanele care au început să lucreze devreme, în principal în locuri de muncă pentru muncitori, care necesită efort fizic.
„Suntem o țară în care dezbaterea este exigentă, în care cererea de drepturi sociale este ridicată, acest lucru a făcut și istoria noastră, modelul nostru social”, a declarat ministrul francez al Transporturilor și principalul aliat al lui Macron, Clément Beaune, într-un interviu acordat POLITICO săptămâna trecută, adăugând că acesta este „de asemenea un lucru de care trebuie să fim mândri”.
Sistemele de pensii sunt greu de comparat, iar Franța este mai aproape de vecinii săi atunci când se compară vârsta efectivă de pensionare. Cel mai important, nemulțumirea francezilor depășește cu mult meritele reformei. La alegerile parlamentare de anul trecut, Macron a pierdut o majoritate absolută în Adunarea Națională a Franței, iar decizia de a sări peste un vot parlamentar asupra reformei a expus și mai mult slăbiciunea președintelui. Această manevră constituțională a adăugat un nou strat la furia existentă, spun protestatarii.
Autor: Giorgio Leali
Link:https://www.politico.eu/article/france-emmanuel-macron-is-on-fire-over-pension-reform-how-bad-is-it/
