Camera Deputaților a luat decizia de mări pedepsele împotriva consumului și traficului de droguri, printr-un proiect propus de parlamentarii PNL și votat de majoritatea deputaților. Potrivit proiectului, „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi”. Pentru drogurile precum canabisul a crescut pedeapsa, iar cine este prins cu aceste substanțe va risca închisoarea de la 1 la 5 ani.
Ioan Cupșa, unul dintre inițiatorii proiectului lege, spune că e nevoie de mărirea pedepselor pentru că în România a scăzut vârsta de debut a consumului și a crescut consumul pentru toate tipurile de droguri.
De ce mărirea pedepsei nu rezolvă problema
De cele mai multe ori simpla mărire e pedepselor nu rezolva problema pentru că nu tratează de fapt rădăcina problemei. În cazul consumului de droguri de pildă poate fi vorba mai degrabă de o serie de factori precum: mediul social, stautul în societate, depresia și așa mai departe. Nu există un program privind conștientizarea consumului de droguri, în schimb autoritățile se grăbesc să impună pedepse mai dure, sperând că în felul acesta vor descuraja consumul. Studiile spun însă altceva.
De pildă în Statele Unite, politica privind consumul de marijuana s-a schimbat semnificativ între anii 2002 și 2013. În această perioadă, 13 state au aprobat consumul de marijuana în scopuri medicale, 10 state au relaxat sancțiunile, iar în state precum Washington și Colorado consumul de marijuana a fost legalizat pentru scopuri recreative. Mai mult decât atât o cercetare realizată de Richard Grucza și colegii săi de la Universitatea de Medicină din St. Louis arată că în statele în care pedepsele pentru consumul de marijuana au fost relaxate, a scăzut consumul în rândul adolescenților.
Aceste concluzii par contraintuitive, însă dacă privim cu atenție observăm că există unele țări, de pildă Filipine în care consumul și comercializarea drogurilor pot fi pedepsite extrem de sever, inclusiv cu moartea. În ciuda acestor măsuri punitive, Filipine rămâne unul dintre statele cu cel mai mare trafic de droguri din lume. Dar dacă în viziunea autorităților române măsurile punitive rezolvă problema, atunci poate că ar trebui aruncată o privire asupra uneia dintre cele mai mari probleme ale țării – cosumul de alcool.
Marea problemă, consumul de alcool
România se află constant pe primele locuri din Europa atunci când vine vorba despre consumul de alcool. În 2022, România se afla pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul cosumul băuturilor alcoolice. Acest consum este răspândit și în rândul minorilor. Motivele sunt la fel de variate ca în cazul consumului de droguri și țin de mediul social, condiții economice, statutul social sau chiar prețul scăzut al alcoolului. În România alcoolul se produce și se comercializează inclusiv la negru, practică care este rar sancționată de autorități. De fapt întreaga legislație este permisivă în ceea ce privește consumul de alcool în ciuda faptului că, spre deosebire de consumul de droguri ușoare, alcoolul are efecte nocive catastrofale începând cu sănătatea consumatorilor și terminând cu acte de violență comise de persoanele aflate în stare de ebrietate sau accidente auto produse de șoferi beți.
Mii de persoane mor anual din cauza consumului de alcool, iar efectele nocive asupra sănătății și bunăstării indivizilor sunt bine documentate. Ca urmare imperativ ar fi ca autoritățile să formuleze politici publice inteligente menite să susțină eforturile de reducere a consumului nociv de alcool. În acest sens însă măsurile punitive sau restrictive rar dau roade. Este de ajuns să ne amintim de pildă de perioada prohibiției din SUA sau cea din Rusia. În ambele cazuri consumul de alcool și comercializarea alcoolului doar au continuat să crească. România are nevoie de politici publice care să trateze problema consumului de alcool de la rădăcină.
