Camera de Comerț și Industrie a României, în colaborare cu Intact Media Group și cu implicarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a organizat luni, forumul „Parteneriate pentru dezvoltarea României. Potențialul strategic al rețelei de parcuri, clădiri și terenuri industriale”, la CCIR Business Center.
Președintele CCIR, Mihai Daraban, a vorbit în cadrul evenimentului despre importanța Camerei de Comerț, „singura instituție abilitată printr-o lege organică să pună față în față mediul de afaceri cu decidentul politic, pentru a discuta problemele de importanță strategică ale României. (…) Am sesizat și am discutat despre oportunitatea acestei întâlniri în contextul în care ne-am lovit în mod real, în viața de zi cu zi, de lipsa cartușelor pentru o promovare eficientă a României. Și am plecat de la celebrul exemplu al combinatului Voestalpine, în 2006, care a venit în România cerând o locație în zona litorală, de 600 de hectare, pentru relocare în România și unde, din păcate, autoritățile centrale și locale au trimis acest investitor în celebra junglă imobiliară care ne caracterizează de câțiva ani încoace”.
Daraban a subliniat necesitatea unui inventar al avantajelor pe care le putem oferi investitorilor: „Acest inventar este foarte necesar pentru promovare, lăsând la o parte lipsa legii PPP pe care o așteptăm în continuare. Avem nevoie de acest inventar când promovăm România în străinătate. Codul fiscal este un subiect de promovare (…), dar ce oferim? Aceasta este marea problemă. Ne lovim în continuare de aceste baze de date deținute de instituții ale statului care, din păcate, nu au corelare între ele. Fiindcă acest subiect nu poate să nu fie legat de situația și mediul în care jucăm”.
La rândul său, Vasile Dîncu, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice a declarat că „În ultimii 26 de ani, România a crescut, dar nu s-a dezvoltat în ceea ce privește orașele. Una e să construiești după un plan, și alta e să crească o țară precum un aluat care câteodată poate să dea pe dinafară. (…) Vin primarii, președinții de consiliu județean și spun că nu au specialiști în domeniu. Și acesta e un fapt real. Asta înseamnă că noi, în acești ani, nu ne-am asumat responsabilitatea dezvoltării țării. Am făcut-o de foarte multe ori întâmplător sau absolut haotic. Avem programe de finanțare, dar mai degrabă umblăm după bani decât să vedem cum putem să stimulăm dezvoltarea (…). Am lansat ideea de a face un Cod al Urbanismului, iar specialiștii din domeniu au spus că durează un an de zile dezbaterea pe acest cod, că trebuie realizat cu o planificare foarte exactă. De ce trebuie să dureze un an de zile? (…) Noi acum facem niște protocoale, însă nu au niciun efect dacă nu lasă urme în conștiință pentru că, altfel, rămân hârtii”.
Dîncu a susținut că un astfel de parteneriat trebuie asumat și luat foarte în serios: „Nu vom putea să dezvoltăm România dacă ne luptăm numai pentru drept de semnătură, numai pentru licență și pentru a închide un domeniu, în loc să-l deschidem. În urbanism trebuie să lucreze sociologi, psihologi, geografi, economiști, cu toții să lucreze la proiecte și la planuri, altfel avem numai proiecte de finanțare. Avem nevoie de o viziune, fiindcă ne uităm la detalii și uităm ansamblul”.
Mai mult, vicepremierul Costin Borc, a declarat în cadrul evenimentului că „dezvoltarea teritorială, parcurile industriale, dezvoltarea economică sunt deosebit de importante și ar trebui menționat că stăm mai prost decât vecinii noștri în ceea ce privește dezvoltarea teritorială, în atragerea de investiții străine. (…) Văd în campania electorală subiectul multinaționalelor. În parcurile industriale ce capital ar trebui să aducem? (…) Trebuie să spunem de ce anume are nevoie România. Iar România are nevoie de investiții masive. Dacă vrem să dezvoltăm, precum dna. primar general Gabriela Firea își dorește un oraș frumos, un oraș în care să fie investiții, să fie contribuabili care să permită cetățeanului un loc de muncă bine plătit, să poată să plătească niște taxe din care să fie un transport public de calitate și toate serviciile publice pe care ni le dorim, acestea nu vin decât dacă gândim într-un context de dezvoltare economică. Capitalul românesc trebuie sprijinit în linia normelor UE din care facem parte, fiindcă suntem parte dintr-o piață internă care include astăzi cele 28 de state membre ale UE. Da, capitalul românesc este defavorizat, dar nu în ceea ce privește regulile, ci în know-how, în accesul la finanțare. (…) Să ne gândim cum ajutăm start-up-urile, cum ajutăm capitalul românesc, cum ajutăm acea idee de scale up, să luăm firmele bune românești, să le creștem ca să fie concurente cu marile firme străine. Forța de muncă este importantă. Astăzi sunt locuri în care nu mai avem forță de muncă. (…) Avem probleme cu forța de muncă calificată. Va fi nevoie de debirocratizare, digitalizare, salarii bune și oameni capabili. Cum arată România anului 2030 și cum reușim să aducem înapoi oamenii din diaspora care vin cu niște calificări profesionale, cu o dorință de antreprenoriat mai dezvoltată decât a noastră?”.
Totodată, vicepremierul Borc a vorbit despre importanța unui parteneriat între administrația locală, administrația centrală, mediul de afaceri, asociații, pentru o Românie dezvoltată cu o economie sustenabilă.
În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul Mihaela Vrabete, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, Gabriela Firea, Primar General al Municipiului București, Răzvan Niculescu-Aron, Vicepreşedintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, Nicolae Barbu, Președinte Sucursala Sud-Muntenia, Asociația Municipiilor din România.
Evenimentul, moderat de Alessandra Stoicescu, Director Executiv al Intact Media Group, a reunit reprezentanţii autorităţilor și ai administrației publice locale și centrale cu cei ai mediului de afaceri, pentru dezbaterea temelor referitoare la oferta administrației publice pentru mediul de afaceri în materie de terenuri și clădiri care pot susține noi activități industriale, beneficiile economico-sociale ale zonelor de oportunitate industrială la nivel național, planul guvernamental de stimulare şi de dezvoltare a acestor categorii de zone și facilitățile fiscale pe care autoritățile locale le acordă companiilor rezidente în aceste zone, precum și dezvoltatorilor.
