Alegerile parlamentare sunt marcate de o prezență masivă la vot, respectând trendul din alte state europene.
La ora 13 au votat 19,76% dintre românii cu drept de vot, dar se remarcă cea mai mare prezență în județe dominate de PSD: Ilfov, Dâmbovița, Constanța. De asemenea, prezență mare la vot există și în Cluj și Sibiu, județe în care PNL ține frâiele, doar că la Cluj lucrurile pot fi înclinate spre USR-PLUS. La referendum au votat doar 16,08% dintre români.
În ritmul acesta, alegerile europarlamentare ar putea depăși (la capitolul prezență) alegerile parlamentare din 2016, când prezența a fost 39%. Parlamentare 2016, ora 13 – prezența era de doar 16,62%.
Teoretic, dacă se menține ritmul actual, alegerile europarlamentare pot atinge o prezență de 45%, iar referendumul va fi la aproximativ 40%.
În ziua alegerilor, PNL a intrat într-o liniște suspectă și au motive de îngrijorare pentru că USR-PLUS pare să cucerească teren în ceea ce privește electoratul anti-PSD.
PSD, în criză doar dacă mobilizarea continuă
PSD își face socotelile pentru a controla pierderile. Însă să nu uităm că și pesediștii au avut o campanie cu euroscepticism care este un bun motiv pentru vot. Apoi mobilizarea masivă la vot se vede în prima parte a zilei. Dacă după orele prânzului se înregistrează progrese foarte mici, PSD poate răsufla ușurat și să spună că doar i-a trecut glonțul pe la ureche. Spre seară, deja dispare emoția pentru vot.
Faptul că în urban se votează mai mult decât în rural nu reprezintă neapărat un motiv de bucurie pentru opoziție. Același lucru s-a întâmplat și la alegerile parlamentare din 2016.
Diaspora
În diaspora se anunță o victorie uriașă pentru USR-PLUS. Cozi la secțiile de votare din străinătate. Dar cât de mulți vor fi la finalul zilei este o întrebare la care găsim răspuns la alegerile prezidențiale din 2014. Atunci au votat circa 380.000 de români.
Doar că în 2014 au fost 294 de secții de votare, iar în 2019 avem 441, ceea ce poate aduce mai multe voturi decât la alegerile prezidențiale.
