Primele efecte ale legii pensiilor promulgată luni de Klaus Iohannis înseamnă cheltuieli mai mari la buget din luna octombrie 2019, aferente majorării punctului de pensie începând cu luna septembrie 2019, până la 1.265 de lei.
”Să cânte trompetele!”, descrie analistul economic Radu Soviani situația actuală. ”Este primul gând care îmi vine în minte, dar nu urma promulgării, ci în ciuda ei. Nu promulgarea în sine mă surprinde ci faptul că în prag de campanie electorală, Iohannis pune umărul fără să schițeze vreun gest la amplificarea crizei bugetare. Dacă vreți, rolurile s-au inversat, Iohannis este acum cel care strigă: ,,Să cânte trompetele’’, iar administrația guvernamentală ar dori să fie dos, să tacă trompetele electorale”, spune analistul.
Radu Sovianu susține că președintele Iohannis, ”cu gândul exclusiv la încă 5 ani de vacanță la Cotroceni, pare să ia partitura guvernului – iresponsabilitatea fiscală, într-un joc murdar prin care guvernul și-ar dori să pună exclusiv în cârca lui Iohannis nemajorarea punctului de pensie și să limiteze astfel derapajele bugetare, în ultima clipă”.
”Este relevantă reacția ministrului politruc al muncii care pare enervat de promulgare și anunță că abia acum vor putea fi demarate procedurile pentru achiziția de sisteme informatice pentru recalcularea pensiilor. Să fim serioși? Ce i-a împiedicat până acum să aibă un sistem performant? Nimic. Doar că, ministrul muncii realizează că economia este în derapaj, majorarea punctului de pensie înseamnă amplificarea derapajelor și se oftică de faptul că nu poate pune exclusiv pe seama lui Iohannis anularea ideii de majorare a pensiilor, peste tot’’, precizează analistul economic.
,,Nu vorbim despre o simplă majorare’’, a mai afirmat Soviani. ,,Dacă, anul trecut, punctul de pensie s-a majorat la jumătatea anului cu 10%, acum vorbim despre o majorare din septembrie cu 15% față de valoarea de bază, deci undă verde pentru un derapaj bugetar major.
Un prim calcul ne arată că factura lunară acum pentru pensii și asistență socială este de 9,3 miliarde de lei, ori majorarea de acum conduce la cheltuieli bugetare pentru finalul anului de 0,5% din PIB, respectiv aproape 5,6 miliarde de lei.
Acest derapaj bugetar major probabil că e perceput ca un afrodiziac de Iohannis, întrucât asigură depășirea unui nivel de deficit bugetar nemaivăzut din criză: 4% din PIB. Practic, nu prim promulgare (nu avea ce să facă) ci prin necomentarea efectelor, Iohannis se așază în primul rând să asiste la izbirea economiei de perete.
Ce înseamnă această izbire? Că Isărescu mai ține cursul, păgubos, până la alegeri, dar, la fel în cazul Convenției Democratice după ce a câștigat alegerile din 96, ianuarie 2019 (și chiar mai devreme) va aduce materializarea efectelor dezechilbrelor bugetare prin depreciere semnificativă a leului, menținere a presiunilor inflaționiste, scumpiri a orice”, este de părere analistul economic.
Radu Soviani își completează argumentația cu un ultim comentariu: ”PSD, care spunea că vrea consolidarea clasei de mijloc, o dă din nou îm bară cu legea asta, majorând pensiile inclusiv pentru cei mai bogați pensionari. Politica din decembrie 89 – dă-le Nicule o sută la pensie măcar era echitabilă. Legea promulgată astăzi le dă 100 la pensie celor cu pensii extrem de mici și primii afecatați de scumpiri și mai mult de 1000 de lei la pensie celor cu pensii calculate altfel decât pe contributivitate. Exact pe dos față de ceea ce ar fi însemnat consolidarea clasei de mijloc’’.
