Redacția PSnews.ro vă prezintă mai jos în ce fel o declarație a liderului PSD, Liviu Dragnea, exprimată în numai 11 cuvinte, ar putea arunca în aer din nou relația dintre dintre majoritatea guvernamentală și președintele Klaus Iohannis.
Cronologia
Sfârșitul lunii septembrie și prima jumătate a lunii octombrie au adus o criză în guvernul Mihai Tudose, după ce DNA le-a inclus în dosarul Belina pe Sevil Shhaideh și Rovana Plumb. Plumb a scăpat de sub urmărire penală în urma votului parlamentar, însă la Shhaideh nu a fost cazul de așa ceva. Comunicatul DNA a apărut pe 22 septembrie. Patru zile mai târziu, președintele Klaus Iohannis a declarat că „în statul de drept, persoane urmărite penal și condamnate penal, nu trebuie să fie în conducerea statului”.
„Doamnele ministru trebuiau să demisioneze sau să fie retrase. Că PSD face scut în jurul lor nu e de bun augur”, a continuat atunci Iohannis.
Pe 12 octombrie la prânz, același Klaus Iohannis a afirmat același lucru: „Persoane cu probleme penale nu au ce căuta în primul rând la funcţii în stat. În politică nu funcţionează prezumţia de nevinovăţie, aşa cum funcţionează în justiţie prezumţia de nevinovăţie. (…) Aud tot timpul politicieni care spun că nu sunt vinovate şi trebuie să funcţioneze prezumţia de nevinovăţie. Da, în faţa justiţiei, dar în politică trebuie să fie altfel. Cum să creadă românii într-un guvern care are acolo persoane suspecte?”
În seara aceleiași zile, a avut loc o ședință a Consiliului Executiv Național (CExN), în care premierul Mihai Tudose le-a cerut celor două PSD-iste să demisioneze. Plecările acestora din funcțiile ministeriale au fost confirmate târziu în noapte, după ședință, de către Liviu Dragnea.
Între timp, ați văzut ce s-a întâmplat: Mihai Tudose – cel altădată atât de fioros la adresa „penalilor” și care amenința cu Bruxelles-ul în caz că Rovana Plumb și Sevil Shhaideh s-ar fi încăpățânat să rămână în Guvern – a plecat el însuși din fruntea Executivului. La rândul lui, Iohannis s-a văzut forțat de art. 103 din Constituție și de Decizia 80/2014 a CCR și a acceptat-o din prima pe Viorica Dăncilă în funcția de premier.
Partea sensibilă este că, nu mai devreme de luni, 23 ianuarie 2018, răspunzând la întrebarea dacă din guvernul Dăncilă vor face parte și persoane urmărite penal, Dragnea a răspuns prompt, în 11 cuvinte: „Da. Am hotărât (în CEx – n.r.) să ne facem noi Guvernul, nu alte instituții”.
Declarația care a aprins fitilul
Sigur că putem închide repede subiectul, interpretând declarația de luni seară a lui Liviu Dragnea ca pe o simplă încordare de mușchi, al treilea om în stat dând astfel asigurări electoratului și activului de partid că el încă reprezintă un nume greu în politica autohtonă, chiar și după ce Tudose l-a pus pe jar acum două săptămâni, obligându-l să bată țara-n lung și-n lat, după sprijinul baronilor locali.
Dar, dincolo de o asemenea interpretare simplistă, se ivește la orizont o nouă criză politică. Pentru început, trebuie să precizăm că nu discutăm aici despre cât de neconstituțională este atitudinea lui Klaus Iohannis când se raportează la prezumția de nevinovăție în politică; noi doar lucrăm cu materialul clientului. Concret: insistând să pună în Guvern oameni cercetați penal, Dragnea îi forțează mâna lui Iohannis, nelăsându-i drum în spate. Și mai precis: dacă va refuza toți suspecții, inculpații și condamnații, președintele își va atrage furia din partea PSD, după ce abia o domolise, prin acceptarea din prima a Vioricăi Dăncilă. Dacă în schimb îi va accepta pe linie, șeful statului se va contrazice pe sine însuși și își va dinamita credibilitatea în rândurile electoratului de dreapta.
Să nu scăpăm din vedere tabloul general!
Și atunci întrebarea este: de ce joacă Liviu Dragnea această criză politică despre care știe foarte bine că are șanse reale să se producă? Oricât ar părea de surprinzător, răspunsul poate fi găsit într-un neașteptat cotlon mediatic: ori de câte ori Dragnea face o declarație ceva mai contondentă la adresa lui Iohannis, a opoziției PNL-USR ori a așa-numitului „stat paralel”, sau când DNA-ul mai face vreo mutare împotriva aceluiași lider PSD, președintele Camerei Deputaților este imediat căinat pe site-ul Sputnik Moldova-România, prin vocea editorialistului Dragoș Dumitriu, fost deputat PRM / PC între 2004 și 2008. În treacăt fie spus: Partidul România Mare a fost coleg de opoziție cu Partidul Social Democrat în perioada 2004-2006 în raport cu guvernarea PNL-PD. Dar să nu deviem: recomandarea noastră este să priviți tabloul general.
Nu spunem neapărat că Dragnea l-ar amenința pe Iohannis cu Rusia ori că primul ar încerca să-și găsească în Rusia un aliat împotriva adversarilor politici interni (sau chiar un refugiu fizic, după modelul Ghiță-Serbia sau Mazăre-Madagascar), dar trebuie să nu uităm că acum două zile (luni) președintele republicii a avut întâlnirea anuală cu ambasadorii acreditați la București, în care a iterat angajamentele pro-UE și pro-NATO ale României. Privită în acest context, declarația lui Liviu Dragnea capătă un înțeles cu atât mai nevralgic, cu cât șeful PSD-iștilor poate foarte bine să încerce reorientarea politicii externe a României pe altă linie față de cea preferată de către adversarul de la Cotroceni.
e o teorie interesanta dar care se bazeaza pe o idee gresita, si anume ca presedintele ar refuza sau nu ministrii cu probleme penale.
la investirea unui nou guvern presedintele nu poate refuza ministrii. face propunerea de premier si dupa validarea acestuia in parlament, cu ce ministrii vine ala, presedintele pe aia trebuie sa ii accepte.