Ieri, preşedintele, premierul şi o parte dintre miniştrii din Guvern au stabilit când se deschid şcolile în România. Potrivit informațiilor date de autorități școlile vor începe urmând trei scenarii: verde – toți copiii merg fizic la școală, galben – copiii de grădiniță merg fizic, clasele 1-4 merg la școală și din ciclul secundar merg doar copiii din clasa a 8-a, iar din liceu tinerii din clasa a 12-a și roșu – merg fizic doar copiii la grădiniță și clasele 1-4, restul făcând școală online.
O decizie sortită eșecului?
Decizia autorităților pare a fi mai degrabă una vremelnică, o tentativă de a-și îmbunătăți temporar imaginea afectată de slaba gestionare a campaniei de vaccinare și de tragedia de la Balș. La noi menținerea școlilor deschise nu a fost niciodată cu adevărat o prioritate ca în Franța sau Germania, cum nici educația, în ansamblul ei nu a fost o prioritate.
Autoritățile au avut la dispoziție luni de zile pentru a pregăti redeschiderea școlilor. Anunțul vine cu mai puțin de o săptămână înaintea datei la care ar trebui ca elevii să fie în clase iar pregătirile au lipsit cu desăvârșire. Senzația e aceea că autoritățile încearcă să rezolve lucrurile din mers și că decizia nu e luată cu prea multă tragere de inimă. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu spunea de altfel nu crede în scenariul hibrid, fără să propună însă o alternativă fiabilă. Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, nu a vrut să spună ce crede despre decizia autorităților – “ O să evit să mă pronunţ. Întrebaţi-mă altceva, vă rog” – lucru care întărește concluzia că autoritățile fac un joc de imagine, iar decizia redeschiderii școlilor nu este una acceptată la unison.
Cum se puteau deschide școlile în siguranță
Redeschiderea școlilor ar fi trebuit să reprezinte o prioritate urgentă pentru autorități. Mutarea cursurilor în online a reprezentat o situație de avarie care însă nu putea continua la nesfârșit. Mulți copii din zone defavorizate nu au acces la internet sau nu dețin dispozitivele necesare pentru a desfășura cursuri online. Multe cadre didactice nu sunt pregătite nici acum pentru a ține astfel de cursuri. Experimentul învățământului online a scos la iveală deficiențele cu care se confruntă educația din România. Ignorarea acestor deficiențe de către guvernanți nu le face însă să dispară, iar rezultatele dezastruoase ale acestui tip de învățământ vor ieși la iveală mai devreme sau mai târziu.
Pentru a putea redeschide școlile în siguranță autoritățile ar fi trebuit să facă un lucru extrem de simplu: să vaccineze masiv profesorii din pre-universitar. Aceștia ar fi trebuit incluși cu prioritate în schema de vaccinare, în faza 1, alături de personalul medical. În Ungaria, autoritățile de la Budapesta au prioritizat un plan național de vaccinare al profesorilor și au pregătit redeschiderea școlilor cu luni de zile înainte de a lua efectiv decizia. La noi decizia e luată cu 5 zile înainte de deschiderea școlilor. Riscăm astfel să ne îndreptăm spre un fiasco.
Suplinirea profesorilor și împărțirea claselor, pentru a evita aglomerația de la cursuri ar fi putut reprezenta o variantă în plus care scădea riscul răspândirii virusului. Desigur aici vorbim despre costuri adiționale de vreme ce se presupune că ar trebui să angajezi mai mulți profesori, dar trebuie să înțelegem că educația costă, însă și beneficiile sunt pe măsură.
Autoritățile par a lua o decizie provizorie în acest moment. Cu gândul la alte probleme, guvernanții par a face un joc de imagine: vrem să arătăm că ne pasă și de educație și de viitorul copiilor, dar nu pregătim temeinic redeschiderea școlilor. Joaca de-a școala e una riscantă mai ales pe termen lung. O lecție pe care guvernanți o vor înțelege mai devreme sau mai târziu.
