Au început să apară reacții internaționale cu privire la rezultatele referendumului de duminică din Turcia. Peste 51% dintre turci au votat pentru modificările constituţionale care sporesc puterile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Prezenţa la urne a fost de 86% ceea ce a făcut ca președintele Recep Tayyip Erdogan să considere că naţiunea şi-a arătat voinţa liberă, iar Turcia a luat o decizie istorică privind sistemul de guvernare.
Odată cu rezultatul votului de duminică, președintele Turciei nu mai este obligat să fie neangajat politic, motiv pentru care, imediat ce voturile au fost numărate, Erdogan a fost invitat de Partidul Justiţiei şi Dreptăţii (AKP, islamo-conservator, la putere) să revină în formaţiunea, între fondatorii căreia se află, a anunţat vicepreşedintele AKP Mustafa Elitas, pentru postul privat NTV, relatează The Associated Press.
Regimul Erdogan a adus în Turcia persecuții, execuții și restrângeri de drepturi, dar acest lucru pare a nu se fi reflectat, cum era de așteptat, în rezultatul referendumului.
Oare își doresc turcii cu adevărat un regim tiranic și dictatorial? Au fost corecte alegerile?
Conform presei internaționale, două partide de opoziţie s-au plâns de nereguli în consultarea de duminică. Una dintre deciziile fără precedent, care au atras multe comentarii negativiste este ceea de a fi acceptate ca valide buletine de vot care nu poartă ștampila oficială de control. Şeful Înaltei Comisii Electorale (YSK) – cea care a luat controversata decizie, a respins acuzaţiile de fraudă în referendumul din Turcia care-i va acorda preşedintelui Recep Tayyip Erdogan noi puteri vaste, relatează The Associated Press.
Bulent Tezcan, vicepreşedintele Partidului Republican al Poporului (CHP, opoziţie), a declarat luni pentru presă, la Ankara, că numărarea buletinelor de vot a avut loc iniţial în secret, în mai multe secţii de votare. El a spus presei internaționale că observatorilor nu li s-a permis să vadă procentele timp de cel puţin o oră şi jumătate.
Există solicitări de anulare a referendumului, care sunt ignorate însă de YSK.
Acuzațiilor de fraudă electorală a partidelor de opoziție turce li se adaugă și constatările observatorilor internaționali, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Consiliului Europei (CoE). Campania în vederea referendumului din Turcia s-a desfăşurat în condiţii inechitabile, susțin cei care au monitorizat referendumul, ca observatori străini, relatează AFP şi The Associated Press.
Ce fac marile cancelarii europene, extrem de interesate de situația din Turcia?
Germania. Este într-o poziţie specială față de Turcia, mai ales că are cam 2,5 milioane de turci pe teritoriul său și un istoric apropiat de tensiuni între Berlin și Ankara, bazate pe divergențe dintre turci și kurzi sau chiar dintre turci „pro” sau „contra” Erdogan.
Poate tocmai de aceea, Germania e rezervată cu privire la rezultatul scrutinului.” Poporul turc a fost chemat să se pronunțe asupra unei schimbări a Constituției Republicii turce. Guvernul german ia la cunoştinţa rezultatul provizoriu al votului”, se arată în comunicatul oficial al Guvernului german, redactat de cancelarul Angela Merkel (CDU) și ministrul de externe Sigmar Gabriel (SPD), conform hotnews.ro.
Cu toate acestea, astăzi, Angela Merkel a solicitat guvernului turc clarificări referitoare la suspiciunile observatorilor OSCE, fiind făcută observație că „în această zi de luni”, nu se fac încă referiri „la concluziile finale ale observatorilor OSCE”.
Se menţionează în același comunicat, conform Reuters, că așteptarea Guvernul german este că” după referendum, conducerea Turciei să caute, de acum încolo, un dialog respectuos cu toate forțele politice și sociale ale tării”.
De asemenea, Angela Merkel menţionează că trebuie să aibă loc rapid discuții politice cu Turcia, atât la nivel bilateral, cât și între instituțiile europene și Turcia pe tema respectării criteriilor UE de la Copenhaga, pentru democrație și protecția drepturilor fundamentale – susține hotnews.ro.
Așadar, Merkel decide că e cazul să-l bage în şedinţa imediat pe Erdogan pentru a preveni încălcări ale valorilor europene și ale drepturilor omului în Turcia. Miza e candidatura Turciei la UE. Se va supune Erdogan, acum când are scaunul mai înalt cu câteva picioare și mai aurit?
Franţa. Cea de-a doua mare putere europeană a anunțat luni că referendumul cu privire la reintroducerea pedepsei cu moartea în Turcia, pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat pregătit să-l convoace, ar reprezenta o” ruptură” faţă de” valorile” europene, relatează AFP. Simplă observație e un deget amenințător îndreptat spre Ankara.
Îi va păsa lui Erdogan?
Consemnăm o opinie din interiorul Turciei, a scriitorul turc Burhan Sönmez, care într-un interviu oferit news.ro susține că „scopul referendumului a fost acela de a instaura un fel de „sultanat” în favoarea lui Erdogan”
Sönmez consideră că Erdogan” acţionează cu sentimentul nostalgiei pentru Imperiul Otoman”, dar jumătate din societate se opune acestei schimbări. Mii de oameni sunt în închisoare, aminteşte scriitorul turc, dar adaugă:” Guvernul încă nu se simte confortabil, deoarece ştie că noi (opozanții- n.r.) am pierdut un referendum, dar nu am fost încă învinşi.
Nu a mai rămas nicio instituţie democratică în Turcia. Parlamentul este disfuncţional. Sistemul de justiţie a fost redesenat după dorinţa lui Erdogan” – zugrăvește scriitorul turc situația actuală din țară.
” Să vă mai dau un exemplu: acum două săptămâni, un tribunal a decis eliberarea a 21 de jurnalişti din închisoare. Jurnaliştii fuseseră victimele furiei lui Erdogan. Instanţa de judecată a decis să îi elibereze, dar nu a reuşit. Judecătorii instanţei au fost imediat suspendaţi. Jurnaliştii au rămas în închisoare, iar o nouă decizie de arestare a fost emisă. La ce instituţie democratică mai poţi apela în faţa unei astfel de practici ilegale şi nedemocratice? La niciuna. Aceasta este noua Turcie”.
Cele spuse de scriitorul turc sunt confirmare și de declarațiile lui Erdogan, date luni. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a spus susţinătorilor săi, la Ankara, că a fost nevoit să lupte împotriva „naţiunilor puternice ale lumii”, care s-au opus campaniei sale în favoarea taberei „da” în referendumul care-i acordă puteri sporite, relatează News.ro, citând The Associated Press.
Concluzia discursului lui, dovedește că lupta nu s-a încheiat însă:„noi nu am cedat şi nu am abandonat. Ca naţiune, suntem puternici”, a subliniat Recep Erdogan.
Noile schimbări, deși aparent realizate prin voința a peste jumătate din turci, înseamnă un mare pericol, în special pentru clasele de jos şi pentru femeile a căror situaţia se înrăutăţeşte pe zi ce trece, dar și eventualitatea continuării opresiunilor nemiloase, cărora deja le-au căzut victime mii de oameni. Urmează o consultare privind introducerea pedepsei capitale, care ar putea deveni o armă de temut în mâna președintelui Erdogan.
