Skip to content
Europa Politică Republica Moldova

Republica Moldova, la o nouă răscruce între Est și Vest

wallstreet.co

Un material de Svetlana Maftei, Deschide.md

Republica Moldova se apropie de o răscruce importantă – alegerile parlamentare care vor avea loc pe data 24 februarie, 2019. Acesta este cel de-al IX-lea scrutin parlamentar organizat de la declararea independenței Republicii Moldova în 1991. În aceeași zi cu alegerile parlamentare va avea loc și un referendum republican consultativ referitor la micșorarea numărului deputaților în Parlament și posibilitatea ca aceștia să fie demiși prin votul celor care i-au ales.

Premieră electorală în istoria Republicii Moldova

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt (paralel), în care concomitent sunt aleși 50 de deputați pe liste de partid, iar alți 51 de deputați – în circumscripții uninominale.

Prin urmare, cetățenii vor primi patru buletine în ziua alegerilor – unul cu lista partidelor, al doilea cu lista candidaților de pe circumscripția uninominală, al treilea – cu întrebarea dacă vor micșorarea numărului de deputați și al patrulea – dacă își doresc ca parlamentarii să poată fi demiși înainte de încheierea mandatului.

În total, sunt 46 de partide și organizații social-politice admise să participe la alegeri, însă doar 6 partide și blocuri electorale s-au înregistrat în cursă. În circumscripțiile uninominale sunt peste 200 de candidați din partea a 6 formațiuni politice dar și candidați independenți.

Ce spun sondajele: un penal, la limita pragului electoral

Sondajele arată că 4 partide au șanse reale să treacă pragul electoral. Pe primul loc este partidului condus neoficial de președintele prorus Igor Dodon (PSRM), urmează partidul de guvernare (PDM), condus de Vlad Plahotniuc și la o distanță mică – blocul opoziției proeuropene „ACUM”, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) condus de Maia Sandu + Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) condus de Andrei Năstase.

La limita pragului electoral se află Partidul Șor, în fruntea căruia se află primarul de Orhei, Ilan Șor – unul dintre principalii figuranți în dosarul cunoscutei fraude bancare, știută și sub denumirea de „furtul miliardului”. Deși este cercetat penal, instanțele din R.Moldova tărăgănează condamnarea lui – timp în care Șor și-a ridicat partidul la aproape 6% prin intermediul unor magazine sociale deschise în toată republica și a concerteor grandioase la care invită vedete din străinătate.

Sondajele mai arată că niciun partid care va ajunge în Legislativ nu-și va putea constitui majoritate parlamentară necesară pentru investirea unui Guvern. Liderii opoziției de dreaptă – Maia Sandu și Andrei Năstase – insistă pe faptul că nu vor face sub nicio formă coalițe cu partidul de guvernare condus de Vlad Plahotniuc – considerat de centru-dreapta. Pe de altă parte, fruntașii PDM dau garanții că nu vor coaliza cu partidul de stânga condus de Dodon.

În situația în care timp de trei luni de la validarea alegerilor, deputații nu votează un Guvern, legea prevede declanșarea automată a alegerilor anticipate. Pentru formarea guvernului, un partid sau o alianță are nevoie să obțină 51 de mandate (50%+1).

Campania electorală va începe pe 25 ianuarie 2019 și va dura 30 de zile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *