Protestele ce au debutat la începutul anului 2017, la nici două săptămâni de la învestirea Guvernului condus de Sorin Grindeanu, au făcut vâlvă nu numai în țară, dar s-a resimțit un puternic ecou internațional. Din presa românească, extragem câteva titluri sonore: ”#Ro-mânia, ziua a şasea | Protest istoric: 600.000 de oameni au fost în stradă” sau ”600.000 de romani au iesit in strada la cel mai mare protest de pana acum”, ambele din seara de 5 februarie. Până și presa dinafara României vuia, chiar dacă dădea niște numere ceva mai temperate când venee vorba despre oamenii ieșiți în stradă. Spre exemplu, Reuters spune că s-au strâns în jur de 50.000 într-una dintre cele mai aprinse seri: 12 februarie 2017, când jurnaliștii români spuneau că sunt în Piața Victoriei 300.000.
Ce să mai, în scurt timp toată lumea știa despre mișcările Rezist și Corupția Ucide. Că se aliniau celorlalți oameni din fața Palatului Victoria ori că îi criticau vehement, înverșunarea față de coaliția aflată la guvernare a primit un nume și o identitate. I-am văzut, ulterior, tot în Piața Victoriei, cu diverse ocazii. Când lucrurile păreau că se așează după ce s-a declanșat procedura de dizolvare a Guvernului Grindeanu, o nouă scânteie aprinde opinia publică: noi modificări legislative – celebrele legi ale justiției și apoi revoluția fiscală – aveau să scoată în stradă societățile civile. Ceva mai puțini oameni, de data asta. Spre exemplu, pe 26 noiembrie au ieșit în București în jur de 30.000 de persoane. Cu două săptămâni înainte, vreo 2.000 de oameni s-au strâns ca să arunce cu hârtie igienică în sediul Partidului Social Democrat de pe Bulevardul Kiseleff.
Cel mai clar moment al stingerii ușoare, dar sigure, a flăcării mișcării Rezist a fost protestul din această miercuri, la scurt timp după ce Curtea Constituțională a României a decis că există un conflict de neconstituționalitate între Administrația Prezidențială și Guvern în cazul revocării procurorului-șef al DNA. Astfel, Iohannis se vede nevoit să o demită pe Laura Codruța Kovesi și societatea civilă a reacționat. În doar câteva ore de la apariția în presă a primelor informații, oamenii au ieșit să se manifeste, în stilul caracteristic.
Cum se îmbată reprezentanții societăților civile cu apă rece
Pe acest fond, i-am contactat pe doi dintre cei mai cunoscuți membrii ai mișcărilor de la începutul anului 2017 și până în trecut. Jurnalistul Mălin Bot ne-a precizat că miercuri seara s-a aflat la Timișoara, unde s-ar fi strâns în jur de 500 de persoane – mult mai puțini decât cei de pe 5 februarie 2017, de exemplu, când aproximativ 40.000 de timișoreni și-au strigat nemulțumirile.
”Au fost sute de persoane – peste 500 de persoane. Mi-este foarte greu să apreciez pentru că cei de la Jandarmerie nu ne dau date. Ei sunt cei mai în măsură, ei se pricep la evaluarea mulțimilor și nu ne dau date. Ca atare, noi nu putem decât să speculăm. Eu am văzut foarte multă lume acolo, dar nu am fost preocupat să îi număr pe grupuri, să estimez cam câți au fost. Președintele Asociației ”Inițiativa Timișoara”, cel care a organizat mitingul, a spus că au fost în jur de 500 de persoane. Nu cunosc cum își evaluează reporterii persoanele, însă știu că sunt în România foarte multe publicații cu patroni penali care au interesul să minimizeze cât mai mult numărul protestatarilor. Aici e o problemă, pentru că, în mod normal, Jandarmeria ar trebui să informeze corect, ei sunt reprezentanții forțelor de ordine și ar trebui să informeze corect cu privire la numărul de persoane”, a precizat Bot, pentru PSnews.ro.
Reprezentantul asociației Corupția Ucide, Florin Bădița, a încercat și el să facă o aproximare a numărului de oameni ce s-au strâns în deja consacratul loc de proteste, Piața Victoriei: ”Noi am fost plecați de pe la ora 20:10 până pe la 23, că am fost invitați la o emisiune la Realitatea, la Rareș Bogdan, și atunci nu pot să vă dau estimări pe perioada aia, care a fost ”peak”-ul, când au fost cei mai mulți oameni. Când noi am plecat, erau în jur de 1000 de persoane și știu că a mai crescut. Din ce am auzit din alte părți, trecuse de 2000 de persoane. Dar v-am spus, n-am fost acolo și orice aș spune n-ar fi factual”.
Cu toate acestea, date oficiale asupra mulțimii nu există. Atât Bădița, cât și fostul jurnalist de la România Liberă, acuză Jandarmeria că nu divulgă câți participanți au fost la mitinguri.
”Jandarmeria, de vreo patru ani de zile, cred că de când a început Roșia Montană, face estimări pentru foarte multe chestii (pe stadioane, la evenimente publice). La proteste, subit, în 2013, au încetat să mai facă estimări”, a subliniat reprezentantul Coruția Ucide.
Întrebați dacă au fost mulțumiți de cum au arătat protestele de joi pentru susținerea șefei Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, cei doi au aprobat. Florin Bădița a afirmat că s-a mobilizat un număr destul de mare de oameni într-un timp scurt.
”A fost o reacție reușită atât timp cât ne gândim că n-a fost nici măcar de pe o zi pe alta, a fost în aceeași zi”, a replicat cel ce a organizat evenimentul cu scoaterea pantalonilor în metrou.
”Eu am fost la Timișoara, unde au fost sute de persoane. Am reușit și să îl ridicăm pe primarul Timișoarei de la masă să ni se alăture. Din punctul meu de vedere, e bine că au fost oameni în stradă – cred că vor fi și mai mulți în perioada următoare – și fac un apel către toate grupurile civice din toate orașele să renunțe la orgolii și să vină să facă front comun. Cred că asta ar trebui să facă și liderii partidelor din opoziție. Ar trebui să fie front comun între societatea civilă, opoziție și toți oamenii cinstiți, neimplicați civic dar implicați politic, care sesizează pericolul distrugerii independenței justiției”, s-a pronunțat redactorul-șef al Rezist TV.
Discrepanța din ce în ce mai mare între câți își strigau nemulțumirile la începutul guvernării date de social-democrați în alianță cu ALDE și câți se mai ostenesc acum să iasă în stradă ne-a făcut să ne întrebăm care sunt condițiile defavorizante. Mălin Bot susține că oamenii s-au săturat să tot protesteze, dar și că pot fi ori orbiți de instituțiile de presă ”controlate de patroni penali”, ori nu văd rostul de a ieși la miting. În plus, jurnalistul dezvăluie că au existat divergențe puternice la nivelul reprezentanților mișcării Rezist și a altora asemănătoare: ”Un motiv este, după părerea mea, faptul că a trecut un an și patru luni de proteste în care foarte mulți oameni au protestat și au obosit. În al doilea rând, cred că foarte mulți oameni nu mai conștientizează pericolul care planează asupra standardurile independenței justiției; în al treilea rând, cred că sunt foarte mulți oameni care sunt victimele propagandei televiziunilor, site-urilor și ziarelor controlate de patroni penali și cred că a contat și faptul că, din păcate, noi cei care suntem la protest, că suntem voci cunoscute ale protestului Rezist, nu am reușit să rămânem uniți – au apărut divergențe, au apărut discuții, care au bulversat oarecum oamenii din Piață”.
Pe de altă parte, Florin Bădița nu poate veni cu un motiv concret pentru lipsa din ce în ce mai accentuată de interes: ”Sincer, n-am idee exact. Să fie vremea, poate nu ajunge informația la ei, habar n-am”.
Întrebat dacă are vreun plan pentru a readuce gloria #Rezist la ce a fost odinioară, Bot a afirmat că va continua să facă ce a făcut și până acum, adică să încerce să le expună ascultătorilor săi perspectiva sa asupra problemelor cu care se confruntă România mai ales pe plan intern.
”Eu nu știu ce să vă spun, eu pot să vă spun pentru mine și pentru ce fac eu. Din punctul meu de vedere, eu explic în fiecare zi oamenilor, pe rețele sociale – pe Facebook, pe YouTube – ce cred eu că ar trebui să facă oamenii. Eu fiind doar o voce, nefiind reprezentantul vreunei organizații, doar o voce independentă, un jurnalist independent, hai să spunem, un youtuber. Mai mult de atâta, în condițiile în care nu se coagulează o unitate între toate vocile cunoscute ale protestului Rezist, este destul de dificil. Eu am încredere că toți cei 700.000 de oameni care au fost în stradă după Ordonanța 13 nu vor permite ca lucrurile să se schimbe chiar mai rău decât le-ar fi schimbat această Ordonanță”, a subliniat jurnalistul.
De cealaltă parte, reprezentantul comunității de pe Facebook ”Corupția Ucide” spune că nu au nicio tactică de marketing dar vor continua să organizeze mitinguri și să-i invite pe cei cu idei comune să li se alăture.
”Noi nu putem să-i atragem nicăieri. Noi putem doar să facem lucrurile pe care le-am făcut și anul trecut și le facem și acuma. Noi facem un eveniment la care să se strângă cât mai multă lume. Cine empatizează, cine vede, cine n-are de gând să stea pur și simplu să vadă pasiv ce se întâmplă, îi invităm să ni se alăture nouă în stradă”, a punctat Florin Bădița.
Nu înainte de a încheia, am revenit cu Mălin Bot asupra trecutului glorios al celor ce s-au unit sub un hashtag în urmă cu mai bine de un an. Se pare că, din perspectiva sa, protestele masive au avut măcar puțin efectul scontat: au trezit o frică în aceia ce doreau să folosească puterea în scopuri personale: ”Dragnea și gașca lui au fost întârziați din planurile lor. Au fost cumva stopați. Cred că sunt doar două lucruri de care le este frică celor pe care noi îi numim în Piață ”#aceiașimizerie” și ”#ciumaroșie”: unul reprezintă justiția – procurorii și magistrații, care pot să-i bage la pușcărie și asta sunt pe cale să o rezolve – și poporul, care poate să meargă peste ei și să le facă ce ar merita să le fie făcut”.
Hashtag-urile, înlocuite de lozinci de partid
În concluzie, nu este nevoie de cifre pentru a observa că #Rezist nu mai trezește în oameni ce trezea la începutul anului 2017 – și asta nu pentru că cele mai multe dintre probleme s-au rezolvat, ci poate pentru că mecanismele de ”vânzare” a unei idei nu pot fi repetate la nesfârșit. Sau, cine știe, mai bine de jumătate dintre cei care acum un an și câteva luni făceau adevărate desfășurări de forță și-au pierdut încrederea că stabilitatea poate să domnească iar în România.
