România condamnă în termenii cei mai fermi semnarea așa-ziselor „acorduri de intrare în componența Federației Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse, ca urmare a războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe după ce președintele Vladimir Putin a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar în Ucraina, potrivit caleaeuropeana.
Aceste „acorduri” ilegale și ilegitime fac parte din seria de încercări ale Kremlinului de a-și justifica ocupația militară ilegală asupra unor teritorii aparținând altui stat suveran și reprezintă o escaladare iresponsabilă a actualei situații, transmite diplomația română.
Aceste acțiuni nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internațional, iar România nu recunoaște validitatea acestora, în special în ceea ce privește operarea vreunei modificări în privința apartenenței teritoriale a regiunilor ucrainene vizate la Ucraina.
“Ca și în cazul anexării ilegale a Crimeii și Sevastopolului, acțiunile Federației Ruse se bazează pe folosirea ilegală a forței și reprezintă încălcări grave ale celor mai importante principii și norme de drept internațional, consacrate, în special, prin prevederile Cartei ONU. Federația Rusă acționează contrar tuturor responsabilităților pe care ar trebui să le îndeplinească, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, care este garantul păcii și securității internaționale“, a transmis MAE.
România reamintește faptul că nicio achiziție teritorială bazată pe încălcarea dreptului internațional nu poate fi recunoscută și reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei, precum și pentru integritatea teritorială a acestui stat în granițele sale recunoscute internațional.
Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.
Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia.
Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.
NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar.
