Criza provocată de epidemia globală de coronavirus continuă să zguduie puternic temeliile economice ale statelor europene. În ciuda unor semnale venite dinspre mai multe state, nu putem vorbi momentan despre o acțiune complet coordonată la nivel european, fiecare stat încercând să gestioneze pe cont propriu efectele pandemiei.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat relaxarea restricțiilor după data de 15 mai, fără să intre însă în amănunte. Este limpede faptul că prelungirea pe perioadă nedeterminată a măsurilor restrictive are un impact negativ asupra economiei, iar relaxarea are ca scop încercarea de repornire a unor sectoare economice importante. Problema majoră în acest moment o constituie însă lipsa a ceea ce numim “exit strategy”. Termenul desemnează un mijloc de a ieși dintr-o situație curentă, fie ca urmare a atingerii obiectivului stabilit, fie ca urmare a unui eșec, lucru care impune atenuarea efectelor acestui eșec.
Declarațiile președintelui, ale premierului și ale principalilor miniștri (Sănătate, Finanțe, Economie) ne arată că în acest moment nu există o astfel de strategie articulată. Mai degrabă avem fragmente disparate ale unei astfel de strategii, iar autoritățile încearcă să se adapteze din mers, în funcție de evoluția epidemiei. State precum Franța, Spania, Belgia sau Finlanda au înființat comitete de experți care să examineze posibilitatea relaxării măsurilor în cel mai scurt timp, astfel încât să se evite pe cât se poate un colaps economic. De altfel, Austria a devenit primul stat european care a anunțat că își va reporni economia, prin redeschiderea centrelor comerciale după data de 1 mai. Lucrul acesta demonstrează că pe termen lung efectele crizei economice ar putea fi mai grave decât efectele pe termen scurt ale pandemiei. Găsirea unui echilibru între cele două, reprezintă unul dintre obiectivele unei exit strategy eficiente.
Anunțul făcut astăzi de președintele Iohannis, potrivit căruia școlile și liceele vor rămâne închise în acest an școlar vine mai degrabă în completarea măsurilor restrictive și nu face obiectul unei exit strategy. Doar Italia, țară mult mai puternic lovită de pandemiei a anunțat o măsură similară. Pe de altă parte, țări precum Danemarca și Belgia, iau în calcul împărțirea săptămânilor de școală în două, astfel încât să se asigure măsura distanțării sociale.
Evident, nu există soluții simpliste, însă mai devreme sau mai târziu autoritățile vor trebui să gândească un plan închegat privind revenirea la o situație cât de cât normală. Două lucruri au devenit certe în acest moment. În primul rând, trebuie să existe un efort colectiv, astfel încât să se prevină un al doilea val al epidemiei anul acesta. Asta înseamnă că va trebui să respectăm în continuare măsurile de distanțare socială. În al doilea rând, perioadele indefinite de izolare nu sunt pur și simplu sustenabile. Astfel, planificarea unei exit strategy de către autorități în contextul crizei coronavirusului devine deosebit de importantă pentru evitarea unui colaps economic.
