Deputatul PSD de Dâmbovița Rovana Plumb își face bilanțul în calitate de ministru delegat al Fondurilor Europene și lansează săgeți către înaintașa ei din guvernul Sorin Grindeanu.
Amintim că Rovana Plumb a fost numită să se ocupe de fondurile europene în cabinetul Grindeanu pe 23 februarie, după ce până atunci (începând cu 4 ianuarie) portofoliul fusese deținut de către altă PSD-istă, Mihaela-Virginia Toader.
Miercuri, în comunicatul de bilanț trimis PSnews.ro, Plumb o pune pe aceeași treaptă pe Toader (chiar dacă nu o nominalizează) cu vestitul Cristian Ghinea, cunoscut și ca „ministrul-zero” al lui Dacian Cioloș, dată fiind rata extrem de scăzută de absorbție a fondurilor europene din mandatul actualului deputat USR.
„Bilanțul ministrului Rovana Plumb, după 7 luni de mandat: de la zero absorbție la 933 milioane euro plătiți către beneficiari” este însuși titlul comunicatului remis miercuri PSnews.ro.
„Părăsesc portofoliul ministerial după un mandat scurt, de 7 luni. Suficient, însă, pentru a demonstra, sper, că am meritat încrederea care mi-a fost acordată la învestire. Sunt mândră că, din luna martie până astăzi, alături de echipa MDRAPFE (Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene – n.r.), am deblocat fondurile europene și am scos România din sintagma «zero absorbție», făcând posibilă intrarea banilor europeni în țară. În acest moment, avem 933 milioane euro plăți procesate către beneficiari, bani care se vor regăsi în absorbție, la fel cum se vor regăsi toate celelalte măsuri pe care le-am luat pe parcursul mandatului de ministru. Nu a fost ușor să ajungem aici, dimpotrivă! Au fost cele mai dificile 7 luni din cariera mea, pentru că veneam după guvernarea tehnocrată zero, care a însemnat un eșec atât de costisitor pentru România! Aș reduce viziunea mea de mandat astfel: o mai bună relaționare și un dialog permanent și transparent CU, PENTRU și ÎN folosul beneficiarilor de fonduri europene și al României. Am gândit și acționat, prin toate măsurile pe care le-am pus în aplicare, după principiul «cum putem îmbunătăți viețile oamenilor folosind banii europeni»”, a punctat Plumb.
Aceeași Rovana Plumb face o listă cu cifrele în care i s-a concretizat mandatul ministerial:
„• Deblocarea fondurilor europene și scoaterea României din sintagma zero absorbție;
• Acreditarea autorităților de management;Acreditarea AM-urilor a fost primul meu obiectiv de mandat. Această realizare, pe care am reușit-o cu două luni mai devreme decât era prevăzut în Programul de Guvernare, era vitală pentru ca fluxul financiar aferent rambursărilor să funcționeze, să fie redusă, astfel, presiunea de pe bugetul de stat și să înceapă, în sfârșit, intrarea banilor europeni în țară.
• 933 milioane euro este valoarea la zi a sumei procesate către beneficiarii de fonduri europene; • Deblocarea proiectelor cu impact major pentru România – un al doilea mare obiectiv de mandat îndeplinit, cu efecte în creșterea absorbției de fonduri europene pe termen mediu și lung. Concret, ce pași au fost făcuți: au fost evaluate, aprobate și contractate proiecte din domenii strategice, precum infrastructura de transport, infrastructura de apă și canalizare, situațiile de urgență, etc. Fără aceste etape, nu existau premisele facturării și transmiterii documentelor, spre decontare, Comisiei Europene;
• 19 miliarde euro (sumă care reprezintă 68% din alocarea totală a României) este valoarea liniilor de finanțare deschise. Ce înseamnă deschiderea acestor linii de finanțare? Faptul că s-a creat cadrul necesar pentru ca beneficiarii să poată depune proiecte pentru finanțarea lor din fonduri europene;
• 5,8 miliarde euro reprezintă valoarea totală a contractelor pentru finanțare semnate până în acest moment. Practic, rata de contractare s-a triplat (de la 5% – în februarie, la 21% – în octombrie / procent raportat la alocarea totală aferentă României pentru actuala perioadă de programare);
• Demararea celui mai amplu proces de simplificare a legislației pentru sprijinirea beneficiarilor și accesul românilor la banii europeni. Au fost eliminate barierele existente, care îngreunau inutil absorbția. S-a renunțat la unele suprareglementări impuse de legislația națională în plus față de prevederile regulamentelor europene;
• Reluarea dialogului și a consultărilor cu reprezentanții Comisiei Europene până la cel mai înalt nivel, pentru urgentarea deblocării accesului României la fondurile europene”.
