O filială a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) dezinformează opinia publică într-un mesaj postat chiar pe pagina oficială. Astfel, filiala din UK susține într-un mesaj public că AUR „este al doilea partid din România și se află la 29%” și că „există șanse mari ca în 2024 partidul să guverneze singur, să obțină peste 50% în cadrul alegerilor parlamentare”.
„Planul AUR merge mai departe. Șanse majore să guvernăm singuri în 2024!
Astăzi, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR este al doilea partid din România și se află la 29%, iar creșterea poate deveni exponențială în anul electoral.
Devine evident că AUR stie exact ce face, iar George Simion și Claudiu-Richard Târziu implementează metodic un număr de acțiuni ce vor face ca în 2024 partidul nostru să obțină peste 50% în cadrul alegerilor parlamentare.
Tineretul AUR
#DreptatepentruRomânia”, este mesajul postat de filiala din diaspora.
Cum arată lucrurile, de fapt
Potrivit ultimelor sondaje de opinie, odată cu dispariția măsurilor restrictive impuse de pandemia de coronavirus, partidul condus de George Simion nu a mai avut un mesaj la fel de puternic, astfel că a scăzut în preferințele votanților ajungând din nou pe locul 3. Cel mai recent sondaj realizat de Avangarde, realizat în perioada 12-20 aprilie, arată că AUR ar obține doar 14% la alegerile parlamentare, la 3 procente diferență de USRPLUS, partid aflat pe locul 4 în clasament.
DETALII AICI: Sondaj Avangarde: USR s-a prăbușit, PSD și PNL ocupă primele poziții – Politicienii aflați în topul încrederii
Potrivit unui alt sondaj realizat de CURS în intervalul 28 martie – 11 aprilie, PSD ar obţine 35% din voturi, urmat de PNL cu 23% din voturi şi de AUR – 12%. Partidul lui George Simion se situa în sondajul realizat de CURS la doar un procent de partidul aflat pe poziția a 4-a în clasament și condus interimar de Cătălin Drulă.
DETALII AICI: Sondaj CURS: PSD, creditat cu 35% din intenţiile de vot pentru parlamentare, urmat de PNL cu 23%
Și primul sondaj de opinie realizat după invadarea Ucrainei de către Rusia arăta o scădere de popularitate a AUR în rândul românilor, partidul lui George Simion poziționându-se pe locul 3. Potrivit datelor prezentat de directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, la începutul lunii martie, AUR scăzuse cu 3,5% față de luna februarie (la 18,9%), iar PSD conducea în clasamentul intenției de vot cu 32% (32,7% în februarie). Social-democrații erau urmați de PNL care reveneau pe locul 2 cu 19,9% (16,6% în februarie).
„Scăderea AUR poate fi explicată prin dispariția formațiunii din prim-planul atenției publice, dublată de acuzații care au fost aduse de mass-media și adversarii politici privind atitudini pro-ruse ale unor membri sau persoane asociate acestui partid”, a explicat Remus Ștefureac.
„Nu știm în acest moment dacă efectele războiului din Ucraina asupra intenției de vot sunt temporare, datorate contextului emoțional sau ele se vor adânci. În mod cert, modul în care partidele aflate la putere vor gestiona imensele provocări de securitate, dar și socio-economice, vor influența puternic opțiunile electorale. La fel cum poziționarea partidelor de opoziție fată de agresiunea Rusiei și consecințele acestei invazii pentru securitatea și calitatea vieții în România vor avea efecte asupra intenției de vot”, susținea Remus Ștefureac.
Frontul Salvării Naționale – singurul partid care și-a asigurat de unul singur majoritatea în Parlament
În România post-decembristă, alegerile parlamentare au început în anul 1990, la scurt timp după Revoluție. De altfel, atunci a fost cea mai mare prezentă la urne: 86,19%. Dintre cele 73 de partide și formațiuni politice înscrise, Frontul Salvării Naționale a câștigat detașat alegerile cu 67,53% din mandate. Pe lângă FSN, au mai intrat în Parlament 27 de formațiuni la Camera Deputaților și șapte la Senat. În 1992, prezența la vot a fost de peste 76%. Pe primele trei locuri s-au situat Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN), Convenția Democrată Română (CDR) și Frontul Salvării Naționale (FSN).
Deţinând toate pârghiile puterii în stat, FSN şi-a asigurat o victorie clară în primele alegeri libere din 20 mai 1990: 66,31% din voturile pentru Adunarea Deputaţilor şi 67,53% din voturile pentru Senat, trimiţând în Parlament 263 de deputaţi şi 91 de senatori din totalul din 395, respectiv, 118. De asemenea, Ion Iliescu a obţinut o victorie covârşitoare la alegerile prezidenţiale, 85,07% din totalul voturilor valabil exprimate.
Obţinând majoritatea absolută în Parlament, FSN a numit primii preşedinţi ai celor două Corpuri legislative, Dan Marţian pentru Adunarea Deputaţilor şi Alexandru Bârlădeanu pentru Senat. La 20 iunie 1990, Ion Iliescu a depus jurământul în faţa Parlamentului în calitate de Preşedinte al României, iar pe 28 iunie s-a format guvernul condus de Petre Roman.
Rezultatele alegerilor parlamentare și prezidențiale din 20 mai 1990
Sursa: Alexandru I. Bejan, „Prezentarea şi analiza comparativă a rezultatelor alegerilor de la 20 mai 1990”, în Petre Datculescu, Klaus Liepelt (coord.), Renaşterea unei democraţii: Alegerile din România de la 20 mai 1990, Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice (IRSOP), Bucureşti, 1991, pp. 111-133;
