La peste jumătate de an de la sosirea primilor refugiați ucraineni în România, Ministerul Educației nu a găsit încă soluții la problemele elevilor din țara vecină. Autoritățile nu știu nici măcar câți elevi ucraineni învață în școlile românești.
„Să știți că facem mult mai mult decât alte țări pentru elevii ucraineni. Într-o vizită de lucru în Franța, se mirau cei de acolo că la noi sunt hub-uri educaționale pentru elevii din Ucraina”, susține secretarul de stat responsabil cu problemele elevilor refugiați din Ucraina.
Bune de afișat în vitrină, hub-urile respective – grupuri de elevi ucraineni care fie fac ore online, ori sunt învățați de profesori ucraineni – au fost coordonate punctual de școli, în special private și de ONG-uri. Ministerul Educației nu are de altfel o evidență clară a acestor proiecte.
Deși tocmai a început un nou an școlar, măsurile coordonate de minister pentru elevii ucraineni sunt în mare parte aceleași de la finalul anului școlar precedent: înscrierea acestora ca audienți în clasele obișnuite din școlile românești.
Practic, elevii din Ucraina asistă la ore predate în română, chiar dacă ajung să nu înțeleagă mai nimic, iar la final primesc o diplomă de absolvire.
Este un document mai degrabă simbolic, care recunoaște integrarea elevului într-o instituție de învățământ, dar studiile nu îi vor fi recunoscute ca atare în țara natală.
Din martie și până acum au fost înregistrate aproximativ 4.000 de cereri pentru înscrierea la cursuri ca audienți, dar reprezentanții Ministerului Educației nu știu câți dintre elevi au început cursurile odată cu elevii români, spune secretarul de stat Florian Lixandru, informează romania.europalibera.org.
Deși declarase într-un interviu acordat Europei Libere că până la 1 septembrie se va cunoaște situația, începerea școlii a luat din nou pe nepregătite autoritățile.
O centralizare din partea Inspectoratelor Școlare va fi solicitată acestora abia în zilele următoare.
„Nu aveam cum să le cerem astfel de date, că abia a început școala. Le vom cere la finalul săptămânii o centralizare, pe care ne-o vor prezenta săptămâna viitoare”, spune Florian Lixandru în interviul acordat Europei Libere.
Principalul demers concret făcut peste vară de autorități este modificarea metodologiei pentru cursurile de limba română destinate elevilor de alte etnii, astfel încât acestea să fie comprimate în doar două luni, față de un an, cât durau până acum.
Nici această măsură nu a fost pusă încă în practică și nu a fost clarificat în ce mod, unde și cu cine se vor desfășura cursurile respective.
În schimb, elevii care vor se vor putea înscrie la școală cu drepturi depline, la fel ca elevii români.
„Se pot organiza cursuri fie la inspectorate, iar profesorii care vor preda să fie plătiți direct de inspectorate, fie la nivel de școală, unde sunt multe cereri”, spune Florian Lixandru.
Citeşte articolul integral AICI.
