Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, vine cu precizări după vâlva creată în jurul vizitei sale la conferința de la Sankt-Petersburg. Amintim că Dorneanu a plecat în această vizită deși MAE îi recomandase să nu meargă la evenimentul care a fost organizat de Curtea Constituțională a Federației Ruse.
„Hotărârea participării mele la acest eveniment a fost luată de Plenul CCR în data de 29 martie 2018. Participarea la acest eveniment cu caracter științific nu presupune adoptarea unor poziții oficiale sau luarea unor decizii, care să impună acordarea vreunui mandat special din partea Plenului”, precizează, într-un comunicat citat de Hotnews.ro, Dorneanu, comentând că „în legătură cu problema pretinsei încălcări a unui ”embargou” față de Federația Rusă, precizez că nu există, la nivel oficial, euro-atlantic, o interdicție de participare la manifestări științifice cu caracter profesional”.
Șeful CCR recunoaște că a primit, sub semnătura lui Teodor Meleșcanu, recomandarea MAE de a nu participa la eveniment, însă după o discuție cu ministrul nu a înțeles că aceasta este menținută.
„Precizez că, într-adevăr, a fost primită o recomandare sub semnătura dlui Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, prin care se aprecia ca reprezentarea CCR să nu fie la nivel de președinte, ci la nivel de judecător, deoarece la acest eveniment ar urma să participe reprezentanți ai ”Republicii Osetiei de Sud” și ai ”Republicii Abhazia”. În plus, în acest document se face referire la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeii și la acțiunile de destabilizare din estul Ucrainei. Primind această recomandare, l-am contactat telefonic pe dl. ministru, i-am explicat scopul participării mele la această manifestare internațională, faptul că în agenda mea nu vor exista întâlniri bilaterale și nici alte luări de poziții în dezacord cu recomandarea transmisă. Din această convorbire eu nu am înțeles că interlocutorul meu și-ar fi menținut recomandarea de a nu participa”, explică Dorneanu în comunicat.
În final, președintele Curții Constituționale precizează că, în acest context, rămâne, totuși, cu câteva întrebări.
„Două întrebări îmi stăruie însă în minte: prima este aceea că, dacă există un gen de ”embargou” față de Federația Rusă, de ce s-a menționat în finalul recomandării MAE că se apreciază ca fiind oportună reprezentarea CCR la nivel de judecător (în mod logic, pretinsa interdicție ar fi trebuit să vizeze participarea oricărui reprezentant al Curții). A doua întrebare vizează o situație din 2015, când Plenul CCR a solicitat MAE o opinie cu privire la o propunere de excludere a Curții Constituționale a Federației Ruse din Conferința Curților Constituționale Europene, ce urma să se discute la următoarea Conferință a organismului ce reunește curțile constituționale din Europa, la care CCR avea să participe. Ni s-a recomandat atunci că n-ar fi oportună o asemenea măsură”, afirmă Dorneanu.
