Senatul a adoptat tacit, miercuri, o propunere legislativă iniţiată de parlamentarii UDMR potrivit căreia cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată.
Conform proiectului, cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii prin traducător autorizat, dacă legea nu prevede altfel, informează Agerpres.
Un alt articol din proiectul pentru modificarea şi completarea Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă stipulează că, atunci când una dintre părţi sau dintre persoanele care urmează să fie ascultate nu cunoaşte limba română, instanţa va folosi un traducător autorizat. Dacă părţile sunt de acord, judecătorul sau grefierul poate face oficiul de traducător.
Conform proiectului, cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii prin traducător autorizat, dacă legea nu prevede altfel.
De altfel, proiectul legislativ prevede ca onorariul traducătorului autorizat se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Practic, dacă acest proiect este adoptat în această formă și de Camera Deputaților, cetățenii români de etnie rusă, maghiară, poloneză, italiană, turcă sau rromă, spre exemplu, se vor putea adresa instanței de judecată în limba maternă într-un proces civil
Camera Deputaţilor este for legislativ decizional pentru acest proiect de act normativ.
