Aproximativ jumătate dintre locuitorii Finlandei nu susțin crearea unei baze permanente a NATO pe teritoriul finlandez după aderarea țării nordice la Alianță, potrivit rezultatelor unui sondaj comandat de postul local de televiziune MTV și realizat de institutul de sondaje Taloustutkimus din Finlanda, relatează Agerpres.
Potrivit sondajului, 48% dintre respondenți s-au declarat împotriva creării unei baze militare și a desfășurării unui contingent permanent al NATO în Finlanda după ce aceasta va adera la blocul militar. Aproximativ 39% dintre cei chestionați au susținut această măsură, în timp ce 13% s-au abținut de la a răspunde la întrebare.
Potrivit postului de televiziune, 49% dintre finlandezi susțin participarea activă a Finlandei la activitatea internațională a Alianței conduse de SUA și la operațiunile militare comune sub auspiciile acesteia. De cealaltă parte, aproximativ 42% dintre respondenți consideră că națiunea nordică ar trebui să se limiteze la problemele legate de propria securitate.
Sondajul, la care au participat peste 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 79 de ani, a fost realizat în perioada 27 decembrie – 4 ianuarie. Marja de eroare este de trei puncte procentuale în ambele direcții.
Potrivit unui sondaj anterior, realizat de Forumul Finlandez pentru Afaceri și Politici EVA și publicat la 23 noiembrie anul trecut, aproximativ 78% dintre finlandezi au o atitudine pozitivă față de aderarea la NATO și mai mult de jumătate sunt de părere că Finlanda ar trebui să fie deschisă la orice cooperare în cadrul NATO, inclusiv la amplasarea de baze militare în Finlanda.
Sondajul a mai arătat că doar 8% dintre finlandezi au o atitudine negativă față de aderarea la alianța occidentală de securitate, în timp ce 10% au o poziție neutră. În martie 2022, când a fost realizat precedentul sondaj EVA privind aderarea la NATO, 60% dintre finlandezi susțineau aderarea.
Aderarea Finlandei la NATO depinde încă de ratificarea cererii de aderare de către Turcia și Ungaria. Turcia a exercitat tot mai multe presiuni asupra Suediei pentru ca aceasta să îndeplinească toate cererile sale de aderare. Stockholm a declarat că unele dintre cererile Ankarei nu pot fi îndeplinite.
Duminică, ministrul afacerilor externe Pekka Haavisto (Verde) a subliniat importanța ca Finlanda și Suedia să adere la alianța militară în același timp, însă acest lucru depinde de ratificarea cererilor de aderare de către Turcia și Ungaria. Însă, premierul ungar Viktor Orban a declarat că parlamentul va aproba în curând atât candidatura de aderare a Finlandei, cât și a Suediei, Turcia rămânând singurul obstacol în acest sens.
La summitul NATO de la Madrid din vara anului trecut, Suedia, Finlanda și Turcia au ajuns la un acord pentru a consolida cooperarea și a intensifica lupta împotriva terorismului. Acest lucru a deschis calea pentru decizia istorică de a invita Suedia și Finlanda în NATO.
La sfârșitul lunii decembrie, Turcia a lăudat Suedia pentru că a răspuns la preocupările sale de securitate, dar a subliniat că este nevoie de mai mult pentru a obține sprijinul deplin al Ankarei pentru candidatura de aderare la NATO a Stockholmului, aflată în impas.
Cu toate acestea, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat, duminică, în cadrul unei conferinței de securitate de la Sälen, că Turcia are exigențe pe care Suedia nu poate și nici nu dorește să le atingă.
„Turcia confirmă în acelaşi timp că am făcut ceea ce am spus că vom face, dar susţine că vrea lucruri pe care nu putem şi nu vrem să i le dăm”, a afirmat Ulf Kristersson despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică.
În contextul conferinței, ministrul finlandez de externe a reafirmat dorința țării sale de a adera la Alianță în același timp cu Suedia.
„Finlanda nu este atât de grăbită să intre în NATO încât să nu poată aştepta Suedia să obţină undă verde”, a declarat Pekka Haavisto presei.
