Skip to content
Politică

Sorina Matei aduce dovezi clare în Dosarul lui Barna. Şi soţul procuroarei lucrează cu fonduri europene

Jurnalista Sorina Matei a alcătuit o cronologie a faptelor din Dosarul Barna, când, cum şi de către cine a fost instrumentat, şi aduce noutăţi surprinzătoare.

Soţul procuroarei DNA care s-a ocupat de caz se ocupă de fonduri europene.

Ce nu v-a spus Rise. Urmăriti cronologia.

  1. Dosarul lui Barna a fost întocmit de Dna în Decembrie 2014 în baza unui denunt.
  2. În 2015 a fost înregistrat dosarul, în mai 2015 s-a început urmărirea penală in rem. Pe faptă. La dospit.

Rest de 2015, tot 2016 și tot 2017. Nimic. Aproape 3 ani a stat dosarul in nelucrare. Ca şi cel pe finanţarea USR.

  1. In Martie 2018, Dna se trezește brusc, are o revelație, dosarul e clasat și disjuns de madam procuror Mihaela Beschiu de la Dna Alba, confirmarea e a procurorului sef DNA Alba. Doamna procuror are o mică problemuţă: soțul e in aceeași belea: lucreaza cu fonduri externe, europene, au strâns avere bunicică.
  2. In Martie 2019, înainte sa aterizeze Barna candidat, se clasează totul pe fapta nu prevăzută de legea penală. #ModDeOperare #DePeNet #Goagăl

(nu cred că n-a văzut nimeni că însuşi soţul procurorului DNA care a dat clasarea după 3 ani pe Barna lucra cu fonduri externe, chiar europene, ca Barna. informaţiile sunt pe net, foarte accesibile)”, a scris jurnalista pe contul său de facebook.

Dezvăluirile făcute marți de Rise Project au dinamitat întreaga scenă politică românească, chiar în plină campanie prezidențială. Cel care se pretinde a fi „salvatorul României” de penali și corupți se pare că are mari probleme de integritate.

Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eşecuri care au costat aproape şase milioane de euro, afirmă jurnaliştii de la Rise Project, care prezintă o investigaţie privind câteva dintre proiectele cu fonduri UE supervizate de prezidenţiabilul USR-PLUS.

Proiectele ”îngropate” de Grupul de Consultanţă şi Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, s-au numit “Punţi Comunitare” (social), “SES-am Deschide-te” (social) şi “Biblioteca Bunelor Practici”(antreprenorial).

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *