Darius Vâlcov, consilierul economic al Premierului, a declarat luni că Guvernul vrea să discute cu BNR o eventuală modificarea a formulei de calcul al indicelui ROBOR sau chiar eliminarea acestuia, ca soluție pentru a evita plata taxei pe active.
”Sper să obținem o schimbare radicală a modului în care este calculat ROBOR sau poate chiar o eliminare a acestuia. O decizie va fi luată împreună cu banca centrală, care poate modifica regulile interne pentru dobânzile de pe piața interbancară (market rates) fără a avea nevoie de acordul Parlamentului”, a declarat Vâlcov într-un interviu acordat Bloomberg.
Pentru a afla care sunt implicațiile declarației lui Darius Vâlcov asupra piețelor monetară și financiară și, ca atare, asupra costului pentru creditele prin care se împrumută populația și companiile, PSNews a luat legătura cu analistul economic Radu Soviani.
”Am citit declarația lui exact așa cum apare pe Bloomberg. Vâlcov spune, citat de Bloomberg: ”All rate-setters have to do is change the formula used to calculate the Robor interbank rate, or scrap it all together. That will end a situation in which banks lend to one another at unjustifiably low costs”. Dacă declarația lui Darius Vâlcov nu ar fi de plâns, ar fi de râs”, a declarat Radu Soviani, în exclusivitate pentru PSNews.
Apoi a adăugat:
”De ce este declarația de plâns:
În primul rând, pare că Vâlcov a uitat de ce a motivat că a introdus guvernul Dăncila taxa pe activele financiare: pentru că dobânda ROBOR ar fi prea mare – dar în declarația de la Bloomberg apare pe dos – că ar fi prea mică.
În al doilea rând, pentru că ministrul Finanțelor și premierul României acceptă să fie substituiți de un biet slujbaș guvernamental, în declarațiile către piețele internaționale”.
”În al treilea rând, pentru că Vâlcov a ajuns să își submineze propriul efort în care încerca să se vopsească drept ”autorul taxei”. Știrea Bloomberg menționează că guvernul a cerut Băncii Centrale să îl ajute să elimine taxa pe activele financiare, introdusă de guvern. Ce ar urma? Guvernul să o roage pe Banca Națională să îl ajute să se lege la șireturi? Este evident că Vâlcov a vrut să transmită pieței, atunci când a ieșit neconvingător să anunțe OUG 114, că acum nu mai este Isărescu la butoane, ci cei din spatele lui. Acum, prin declarațiile de astăzi, asistăm la replica celor din spatele lui Isărescu, care cu alte cuvinte și mai ales prin alte mijloace, transmit că: ”tot noi suntem la butoane”.
În al patrulea rând – chestiunea cu desființarea ROBOR-ului. Evident că preocupările la nivelul Statelor Unite și oarecum tardiv la nivelul Europei sunt de a găsi indicatori mai relevanți pentru dobânzile interbancare decât LIBOR și Euribor – spre exemplu referința EONIA în cazul Euribor. Dar în sine, asta nu înseamnă o desființare a REFERINȚEI ci o stabilire a referinței pe bază de tranzacții efective și nu pe bază de cotații în ecran”, a mai spus Radu Soviani.
”Și nu în ultimul rând, tot jocul ăsta de picioare între BNR și Guvern arată un singur lucru: complicitatea guvern- Banca Centrală în a ascunde piețelor financiare, companiilor, investitorilor și persoanelor fizice adevărata stare a finanțelor publice – șubredă. Manipulând în jos ROBOR (prin mutarea în contrasens a ratei de dobândă de politică monetară de către BNR, începând cu luna mai 2015), la fel cum au făcut băncile comerciale care au manipulat în JOS LIBOR-ul, BNR a cauționat cheltuieli iresponsabile și îndatorări excesive ale guvernelor. Reamintesc publicului că ROBOR a început să devină în principal referința (cu un plus de transparență) în timpul crizei precedente (2008), atunci când dobânzile pe interbancar au sărit la cer și au rămas acolo pentru o bună perioadă de timp. Până atunci, majoritatea populației și companiilor aveau credite în funcție de o dobândă ticăloasă, netransparentă: așa numita dobândă de bază a fiecărei bănci, la care fiecare bancă adăuga câte puncte procentuale dorea ea.
Declarațiile lui Vâlcov de astăzi, inclusiv comunicatul Comitetului Național de Stabilitate Financiară, arată mai degrabă că singura preocupare comună a Guvernului și BNR nu este stabilitatea financiară și ținerea sub control a inflației ci, din contra, cum să se împrumute Statul cât mai ieftin pentru cheltuieli iresponsabile: majorări de salarii fără restructurare, indexarea pensiilor speciale, etc., în timp ce costurile acestei complicități să fie transferate spre populație, care să plătească dobânzi mai mari. Asta vor și Vâlcov și BNR: populația și companiile să plătească dobânzi din ce în ce mai mari, iar Statul să se împrumute mai ieftin decât restul, în principal, pentru a arunca banii pe apa Sâmbetei”, a concluzionat analistul economic.
