După ce premierul Viorica Dăncilă a prezentat luni bilanțul guvernului de la învestire pană în prezent, a venit momentul să analizăm şi activitatea opoziției pentru a avea o imagine de ansamblu asupra lucrurilor care s-au petrecut în ultimele 6 luni pe scena politică românească.
Așadar, vom pune sub lupă principalul partid de opoziție din România, la conducerea căruia se află Ludovic Orban: Partidul Național Liberal (PNL).
Există oare alternativă în vreun partid de dreapta?
După demisia lui Mihai Tudose, coalitia PSD-ALDE face o propunere neaşteptată pentru functia de prim-ministru. Astfel, Viorica Dăncilă avea să devină prima femeie din istoria României aflată la șefia Eexecutivului, dar care în mod evident nu avea anvergura şi experienta necesară pentru ocuparea unei demnităti atat de înalte. Propunerea puterii a fost dur criticată de liderii opozitiei, declarând aproape unanim că Dăncilă vine ca urmare a faptului că Liviu Dragnea își doreste un om loial și aceasta nu va fi altceva decât un premier marioneta. După jumătate de an de guvernare, e adevarăt ca Dăncilă n-a reusit decât să starnească reactii negative prin prestatiile sale publice, atât în plan intern, cât si extern, însă ne întrebăm dacă a reusit opozitia să combată incompetenta guvernului?
Și ne îndreptăm în primul rând atentia asupra pricipalului partid de pozitie, PNL, care după o înfrangere dureroasă la alegerile locale si parlamentare, promitea redresare si un program politic ferm, odată cu alegerea în congres a unui presedinte puternic, sustinut, legitim. Ludovic Orban devine principalul combatant al lui Dăncilă si singurul care are la dispozitie un aparat de partid. Asadar, vedem în luna ianuarie un prim demers al opozitiei, prin PNL, menit să rupă gura targului si să dea o lectie dură puterii.
Desi coalitia ridicase mingea la fileul lui Orban prin dezamagitoarea numire a lui Dăncilă, acesta din urmă lansează ”Cartea neagră a guvernării PSD – „2017 – un an pierdut pentru Romania. PSD daunează grav romanilor”. Liderul PNL dorea atunci să arate ca PSD ul nu şi-a respectat decât o mică parte din promisiunile de guvernare făcute în campania electorală, dar nu reușea sa stârneasca interesul publicului. Cu un discurs anost si o prezentă lipsită de carisma necesară unui lider.
Nemulțumit de propria sa neputință si inutilitate în fruntea celui mai important partid de dreapta, Ludovic Orban decide să schimbe abordarea discursului său si face o declaratie total neinspirată la adresa PSD, cu care doar reuseste să isi atragă critici negative din partea analistilor si membrilor de partid, fiind acuzat ca, din lipsă de coerentă politică, foloseste un limbaj trivial pentru a atrage atentia asupra sa.
Șocul plângerii penale depusă de Ludovic Orban
Pierzandu-se cu incercările sale prin arhivele presei, Orban revine, mai tarziu ce-i drept, cu încă o încercare. Campanie de informare cu privire la pilonul II de pensii, intitulată “Opreşte furtul lor. Sunt banii tăi de pensie” a fost comunicată de data aceasta prin purtătorul de cuvant al PNL, Ionel Dancă. Desi membrii PNL nu s-au lăsat descurajati de prestatia lui Dancă, această campanie promitea cu un start în presă si entuziasm din partea membrilor de partid care asteptau ca PNL-ul să fie revitalizat de o campanie în strada. Cei 3.000 de voluntari liberali pregătiti să desfăsoare discutii informative cu cetătenii n-au reusit însă să le demonstreze oamenilor ca PNL este alternativa PSD. Cu toate că acest proiect ar fi trebuit să se încheie la sfarsitul lunii iunie si să aducă PNL zeci de mii de semnături de sustinere din partea cetătenilor, a fost prelungit din cauza rezultatelor slabe si lipsei de interes din partea tuturor părtilor implicate.
In speranta că demersul privind campania pilonului II de pensii va fi dată uitării si că nu îi va aduce si mai multe critici în interiorul partidului, Orban șochează printr-o plângere penală pe care o depune pe numele Vioricăi Dăncilă, de data asta pe persoană fizică. Acuzând primul-ministru de înaltă trădare, plângerea a venit în contextul scandalului legat de începerea procedurii de mutare a Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Pe această temă, între Guvernul condus de Viorica Dăncilă şi preşedintele ţării, Klaus Iohannis, nu a existat un dialog. Afland din presă despre aceasta situatie, liderii liberali i-au cerut explicatii lui Orban generand o criză in interiorul partidului. Astfel, Ludovic Orban se alege, contrar asteptărilor, cu tot mai multi contestatari în partidul pe care îl conduce, fiind acuzat ca ia hotărari în nume propriu, prejudiciind imaginea si credibilitatea partidului si că nu poate separa persoana Ludovic Orban de functia politică pe care o detine.
Conform surselor PSnews, Orban s-a apărat atunci acuzandu-si la randul său colegii de nostalgii useliste si afinităti cu PSD-ul, creionand astfel pentru PNL o imagine din ce in ce mai dezolanta. Dincolo de scandalurile pe care le-a provocat în propriul partid prin încercările nereusite de a-si elimina opozitia internă, în cele mai multe cazuri pentru delict de opinie, Orban nu intelege că are nevoie de unitate si sprijinul partidului în majoritate pentru a transmite măcar o făramă de coerentă în mesajul opozitiei. Acesta nu este interesat să calmeze spiritele in PNL si înaintează negocieri cu USR si PMP pentru depunerea unei motiuni de cenzură împotriva guvernului. Astfel că în luna iunie avem stabilită motiunea de cenzură initiată de întreaga opozitie intitulată “Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională”.
De data această, pare ca opozitia este unită în jurul unui scop comun menit să aducă normalitate în planul politic romanesc, însă cum orice speranta nouă se stinge repede, apar tensiuni si în această formulă atunci cand Orban declară că, în cazul reusitei motiunii, el este propunerea de premier al Romaniei. Noroc că subiectul este eclipsat de declaratiile presedintelui UDMR, Kelemen Hunor, referitoare la negocierea pentru sustinerea motiunii dintre el si Ludovic Orban .
Ce NU s-a spus despre efectele reale ale motiunii de cenzură
La momentul respectiv deja întelegea toată lumea că motiunea depusă de cele trei partide de dreapta nu avea sanse de reusită, însă tot era legitim demersul acestora, mai ales ca PSD primeste o lovitura prin condamnarea in primă instantă a lui Liviu Dragnea, la 3 ani si 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor. Animat de dorinta de a iesi la suprafată si de a poza în politicianul poporului, Orban hotăraste să organizeze un protest in Piata Victoriei, dand dispozitie membrilor de partid să participe într-un număr mare si făcand apel pe retelele de socializare pentru participarea societătii civile la demersul lui. Presiunea pe care acesta avea s-o făca prin puterea străzii nu s-a mai produs, asa cum se plănuise, PNL-ul, lăsandu-ne o imagine trista a lui Ludovic Orban care se afla în stradă, inconjurat de 80 de parlamentari si membri liberali. Acest lucru a confirmat speculatiile ca presedintele PNL nu se bucură nici de sprijinul partidului, care nu i-a luat în seamă solicitarea de a veni în stradă, si nici de simpatia acelora care participă regulat la protestele din Piata Victoriei.
Acum că Ludovic Orban a învătat pe propria piele că socoteala de acasă nu se potriveste cu cea din targ, face o întelegere cu USR pentru ca în ziua votului pentru motiune să coboare iar în stradă, făra însemnele partidelor lor. Doar că planul avea să nu meargă ca uns. Ceee ce s-a întamplat, de fapt, în ziua votului motiunii a fost din nou dezamăgitor pentru PNL. Pe langă faptul că textul motiunii a fost citit în Parlament de reprezentatii USR, la momentul întalnirii cu societatea civilă, care sustinea demersul opozitiei din strada, liberalii devin invizibili, fiind coplesiti de popularitatea useristilor care veniseră pregătiti cu materiale ale campaniei ”Fără penali în functii publice”, încălcand intelegerea intitială. O miscare gândită special de Dan Barna pentru a îsi asuma o pozitie diferită de a lui Orban. Asa cum era de asteptat, motiunea de cenzură a picat, opozitiei lipsindu-i aproximativ 60 de voturi. Acest esec n-a făcut decât să legitimeze forta coalitiei care a avut ocazia să-si arate încă o dată sprijinul în parlament, după lovitura condamnării lui Liviu Dragnea.
