Ştie prim-ministrul Dacian Cioloş ce înseamnă suta de lei românească? Ce scamatorii face guvernul „tehnocrat” cu salariile românilor. Nou împrumut de la FMI?
Într-un articol publicat, marţi, pe blog, senatorul PSD Daniel Savu susţine că actualul cabinet „nu vede, nu ştie şi nici măcar nu vrea să audă cum se reflectă în viaţa reală declaraţiile gen «o să mai vedem», «o să mai studiem», «dacă dăm bani, trebuie să avem şi performanţă în sectorul bugetar»”.
„Pentru că este format din miniştri obişnuiţi cu salarii mari, care ştiu foarte bine să lucreze cu cifrele de buget, dar nu trec dincolo de ele, tehnocratul Guvern Cioloş nu va înţelege că pentru o familie cu doi bugetari, un copil şi salariul minim pe economie sau puţin peste, majorarea de 10% nu înseamnă altceva decât maxim 100 de lei de persoană, adică posibilitatea de a trece iarna cu mai puţine datorii.
Spun asta pentru că ping-pong-ul de la Palatul Victoria la Cotroceni şi invers, despre cine pe cine aşteaptă să îşi dea acordul sau să informeze, trebuie să înceteze foarte repede. Parlamentul a votat majorarea cu 10% a salariilor bugetarilor nu sub formă de recompensă, ci ca etapă pentru revenirea la normalitate. Preşedintele are legea la promulgare, iar datoria lui este să se pronunţe. În opinia mea, nici Guvernul n-ar trebui să aibă foarte multe de spus pe această temă, în condiţiile în care există resursele financiare necesare. Performanţa pe care miniştrii-specialişti se presupune că şi-o asumă este aceea că vor pune în practică decizia de majorare a salariilor şi nu vor încerca să o amâne sau să îi diminueze impactul social, prin aplicarea unui procent mai mic de 10%.
Doar dacă acest orizont de aşteptare, creat artificial prin exprimarea succesivă a precauţiilor guvernamentale şi prezidenţiale, inclusiv prin amânarea legii salarizării unitare, nu ascunde în realitate un alt obiectiv. Este vorba despre un nou împrumut de la FMI, temă pe care România a primit-o acum, pentru că în timpul Guvernului Ponta nici nu s-ar fi pus problema de aşa ceva. În plus faţă de investiţii, împrumutul ar urma să fie folosit ca justificare, necesitate, suport sau centură de siguranţă şi pentru majorarea salariilor şi pensiilor, în condiţiile în care tensiunile sociale nu vor putea fi evitate.
Devine astfel curios cum un guvern tehnocrat, cu un mandat de un an, se pregăteşte să traseze viitorul României pe 10 ani. Scenariul va deveni evident o dată cu proiectul de buget pe 2016, despre care mă îndoiesc că ar putea trece în astfel de condiţii. Contextul va schimba substanţial majoritatea parlamentară faţă de votul de la învestitură, situaţie pe care însuşi premierul Cioloş a recunoscut-o şi, din câte am înţeles, şi-a asumat-o tehnocrat”, a mai scris Savu.
