Fost premier și fost președinte al PNL, Theodor Stolojan a vorbit în emisiunea „Puterea Știrilor” despre sistemul de salarizare din sectorul de stat, tăierea sporurilor nejustificate și împlementarea digitalizării în instituțiile statului. „Avem o problemă care se rostogolește de mai mult timp în ceea ce privește coerența sistemului de salarizare”, a atras atenția Stolojan, care a prezentat și o parte din soluțiile pe care Guvernul le are la îndemână.
Printre soluțiile prezentate de Stolojan se regăsește inclusiv tăierea sporurilor care nu se justifică, ”reducerea la 25% cel mult a acelui spor pentru cei care lucrează cu fonduri europene”.
Theodor Stolojan: Întotdeauna în deciziile mele a prelevat poziția economistului, avem o problemă care se rostogolește de mai mult timp în ceea ce privește coerența sistemului de salarizare, mai generos spus, venituri pe care le obțin toți angajații din instituțiile de administrație centrală, locală și nu numai și din instituțiile publice care sunt finanțate din fel de fel de taxe luate de la diferiți contribuabili, gen a Autoritatea de Supraveghere Financiară sau Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energic și alte multe asemenea autorități.
O problemă care se rostogolește deja de mai mulți ani. În ce sens? În timpul guvernării PSD-ului cu Dragnea, a fost scoasă o lege care prevedea, ca în planificarea socialistă, cum vor crește salariile an de an până la nivelul sfârșitului anului 2022. Atunci s-a întâmplat un fenomen, anumite grupuri de angajați din sistemele publice au obținut mai repede aceste creșteri. De exemplu, s-a întâmplat cu medicii cărora li s-a acordat de la bun început nivelul de salarizare prevăzut pentru anul 2022. Pe bună dreptate, medicii la vremea respectivă plecau foarte mulți din țară pe argumentul că salarizarea era foarte mică în România.
După aceea și alții, în funcție de lobby-ul din Parlament au reușit să mai crească salariile, în timp ce alții au bătut pasul pe loc: educație, prefecturi și alții. Între timp a venit și pandemia, a venit și criza energiei, a venit și războiul din Ucraina și toate majorările prevăzute. Cu acea lege de tip socialist, că numai în socialism planificai creșterea de salariu, s-a intrat într-o temporizare a creșterilor de salarii și criza energiei, acel șoc al prețurilor mari la energie. Deși există o plafonare, totuși prețurile sunt mai mari decât au fost acum doi sau trei ani. În aceste condiții, în economie absolut toate prețurile la produse și tarifele la servicii se reașază în funcție de aceste prețuri mari la energie.
În mod normal se va reașeza și prețul forței de muncă, nu veniturile obținute de angajații din sectorul public. Deci Guvernul se va aștepta în continuare ca tot mai multe grupuri de angajați din sectorul public, ținând seama de inflație, să solicite o anumită creștere a salariilor. Problema e că această creștere a salariilor trebuie făcută coerent și într-o politică elaborată de Guvern și nu cum zice românul în parcare, << ală obține o creștere de salarii sau care face o grevă care deranjează mai mult economia, societatea obține o creștere și toți ceilalți sunt lăsați în urmă >>.
Asta e situația în care se află Guvernul și toate instituțiile publice în ceea ce privește salarizarea. Noi ne-am și angajat prin PNRR că vom ieși cu o reformă a sistemului de salarizare în tot ce înseamnă sector public, instituții, deci finanțate din bugetul statului, din bugetele locale. E foarte mult de lucru aici pentru că există excese foarte mari.
PS News: Ce soluții sunt?
Theodor Stolojan: Soluțiile nu sunt simple pentru că angajați de aici au calitatea de funcționari publici. Pe piață e foarte greu să iei o serie de măsuri, dar se poate acționa pentru reducerea cheltuielilor din sectorul public fără să spunem că scopul ăsta este, dar trebuie eliminate excesele.
În fiecare domeniu public există fel de fel sporuri obținute tot așa. Cine a fost mai tare cu lobby în Parlament a mai obținut un spor. Chiar și acest spor de 50% pentru cei care chipurile lucrează cu fondurile europene nu se justifică sub nicio formă la această dimensiune, oamenii lucrează acolo aceasta este datoria lor de serviciu să absoarbă, să utilizeze, să urmărească utilizarea fondurilor europene și putea da un spor mult mai mic, un 20%.
Noi avem și o regulă care spune următorul lucru, că în general sporurile n-ar trebui să depășească 20% din salariul de încadrare. Și atunci sindicaliștii și angajații din anumite sectoare s-au gândit că reforma sistemului de salarizare în sectorul public care urmează să fie, va fi cam așa, vă dăm toate sporurile pe care le avem în salariu și a doua zi după ce facem mișcarea asta calculăm noi 20% la un salariu mult mai mare care include sporurile și inventăm alte sporuri ca să ne încadrăm, să avem sporuri 20% din salariu.
PS News: O soluție ar fi tăierea sporurilor?
Theodor Stolojan: Categoric. Tăierea sporurilor care nu se justifică, reducerea la 25% cel mult a acelui spor pentru cei care lucrează cu fonduri europene. A doua soluție decurge din digitalizare. Ce înseamnă digitalizare pentru administrația publică din România? Administrația publică din România centrală, locală trebuie să intre și ea în secolul 21. În momentul când introduci digitalizare, lucru cu internetul în administrația publică, numai e nevoie de atâtea niveluri ierarhice: șef de serviciu, director adjunct, director, director general, secretar general al ministerului, secretar de stat. Înțeleg că avem vreo 200 de secretari de stat. Incredibil.
PS News: Aveți Ministerul Digitalizării al PNL-ului, condus de Sebastian Burduja…
Theodor Stolojan: Da, numai că fiecare minister, agenție, instituție responsabilă de introducere digitalizării în sistem. Cum s-a creat acest sistem în timp ierarhic, când nu aveam digitalizare, dacă vrei să transmiți o informație de la ministru la ultimul lucrător, aveai nevoie să o transmiți la 10 directori generali care o transmiteau la 20 sau 30 de directori, ajungi la vreo 100 de șefi de servicii până ajungea la salariat. Acum nu mai e nevoie. Ministrul poate să dea un e-mail și informează pe toți direcție de acțiune trebuie să meargă și în consecință, nu mai am nevoie de atâția directori de atâția șefii de servicii. Am nevoie de niște manageri foarte buni foarte competenți, care să îndrume munca unui grup de angajați în fiecare instituție. Deci trebuie redus foarte mult această încărcătură inutilă cu funcții suprapuse.
